Editarea ADN-ului embrionilor umani ne-ar putea proteja de viitoarele pandemii

Produse de succes de la Hollywood, cum ar fi X-men, Gattaca sau Jurassic World, au explorat conceptul interesant de „editare a genomului” – o tehnică biomoleculară care poate modifica ADN-ul spermei, ovulelor sau embrionilor. Astfel, dacă elimini o genă care cauzează o anumită boală la un embrion, bebelușul nu numai că va fi eliberat de boală la naștere, dar și descendenții săi.

Cu toate acestea, tehnica este controversată – nu putem fi siguri cum se va dezvolta un copil cu un genom modificat de-a lungul vieții. Dar odată cu pandemia COVID-19 care arată cât de vulnerabile sunt ființele umane la boli, oare e timpul să ne gândim să o concretizăm?

Acum există dovezi că tehnica funcționează – în 2018, omul de știință chinez He Jiankui a susținut că primii bebeluși editați genetic s-au născut într-adevăr – ceea ce a provocat un șoc universal, critică și intriga comunității științifice.

Această editare a genomului liniei germinale umane (hGGe) a fost efectuată folosind sistemul CRISPR, câștigător al premiului Nobel, un tip de “foarfecă moleculară” care poate tăia și modifica genomul într-o locație precisă. Cercetătorii și factorii de decizie din spațiul fertilității și embriologiei sunt de acord că este o chestiune de „când” și nu „dacă” tehnologiile hGGe vor deveni disponibile publicului larg.

În 2016, Marea Britanie a devenit prima țară din lume care a permis oficial „bebelușii cu trei părinți” utilizând o tehnică genetică numită terapie de substituție mitocondrială – înlocuirea mitocondriilor nesănătoase (o parte a celulei care furnizează energie) cu cele sănătoase, de la un donator.

Editarea ADN-ului ar putea fi o protecție contra COVID-19

Oamenii de știință discută acum editarea genomului în contextul pandemiei actuale. De exemplu, s-ar putea folosi CRISPR pentru a dezactiva coronavirusurile, codificându-le codul genetic. Dar am putea edita și genele oamenilor pentru a le face mai rezistente la infecție – de exemplu, vizând „celulele T”, care sunt centrale în răspunsul imun al corpului. Există deja studii clinice CRISPR în desfășurare care urmăresc modificarea genomului celulelor T la pacienții cu cancer, pentru a îmbunătăți imunitatea anti-tumorală (celulele T care atacă tumora).

Acest tip de editare genică diferă de editarea liniei germinale, deoarece are loc în celulele non-reproductive, ceea ce înseamnă că modificările genetice nu sunt ereditare. Pe termen lung, totuși, poate fi mai eficientă îmbunătățirea răspunsurilor celulelor T utilizând editarea liniei germinale.

Ar fi o soluție viabilă. Pandemia a scos la iveală realitatea brutală conform căreia majoritatea țărilor din întreaga lume sunt complet depășite pentru a face față unei pandemii, cu sisteme de sănătate adesea suprasolicitate. În mod semnificativ, impactul asupra sănătății nu este resimțit doar asupra pacienților cu COVID. Mulți pacienți cu cancer, de exemplu, s-au străduit să acceseze tratamente în timp util, în timpul pandemiei.

Acest lucru ridică, de asemenea, posibilitatea utilizării tehnicilor hGGe pentru a aborda bolile grave, cum ar fi cancerul, pentru a proteja sistemele de sănătate împotriva pandemiilor viitoare. Avem deja o multitudine de informații care sugerează anumite mutații genetice, cum ar fi cele din gena BRCA2 la femei, care cresc probabilitatea de dezvoltare a cancerului. Aceste puncte genetice ale bolii oferă potențiale ținte pentru terapia hGGe.

Mai mult, costurile asistenței medicale pentru boli precum cancerul vor continua să crească pe măsură ce terapiile medicamentoase continuă să devină mai personalizate și mai bine direcționate. În acest moment, editarea genelor ar fi mai simplă și mai ieftină, conform cercetătorilor.

Schimbările climatice și malaria

Este corect să spunem că pandemia de COVID-19 s-ar putea dovedi a fi doar începutul unui șir de crize internaționale de sănătate pe care o să le tot întâlnim. Un raport recent al Platformei Interguvernamentale Științifice și Politice ONU privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) a subliniat legătura clară dintre pandemiile globale și pierderea biodiversității și a schimbărilor climatice. Este important de menționat că raportul oferă o previziune sumbră viitoare a unor pandemii mai frecvente, care ar putea fi mai mortale și mai devastatoare decât COVID-19.

Este posibil să nu ne confruntăm doar cu mai multe pandemii virale noi în viitor. Pe măsură ce climatul nostru global se schimbă, se vor schimba și ratele de transmitere a altor boli deja existente, cum ar fi malaria. Dacă malaria începe să se prezinte în locații cu sisteme de sănătate nepregătite, impactul asupra furnizării de asistență medicală ar putea fi copleșit.

Însă poate fi complicat acest proces de editarea genelor – poți modifica gene pentru a proteja o populație împotriva unei boli, dar acest lucru poate provoca probleme în alte moduri.

În ciuda primilor oameni editați genetic deja născuți, realitatea este că tehnica nu va intra în viața de zi cu zi foarte curând. Societatea Regală din Marea Britanie a declarat recent că editarea genomului ereditar nu este gata să fie încercată la oameni în siguranță.

În prezent, lumea nu este pregătită pentru tehnologiile hGGe și orice progres în acest domeniu va avea loc într-un ritm foarte lent. Acestea fiind spuse, această tehnologie va fi folosită, în cele din urmă, pentru prevenirea bolilor. Marea întrebare este pur și simplu „când?”. Poate că răspunsul depinde de gravitatea și frecvența viitoarelor crize de sănătate.