Tehnologia revoluționară din Bitcoin despre care lumea nu mai vorbește (atât de mult)

Bitcoin, de la lună la lună, stârnește un interes tot mai mare. Cei mai mulți sunt interesați de banii pe care pot să-i facă. Totuși, Bitcoin e și despre o tehnologie care poate revoluționa sistemele digitale: blockchain.

Ca să încep o explicație despre „ce e blockchain?“, trebuie să pornesc cu altă întrebare: cum poate un utilizator să trimită o anumită de sumă de Bitcoin către un altul fără să existe o entitate care să valideze această tranzacție? Aici, criptomoneda folosește blockchain.

După cum arată și numele, blockchain este o listă continuă de înregistrări în care nu există posibilitatea de a modifica o înregistrare. Fiecare block din blockchain conține un pointer hash către block-ul precedent. Astfel, această înlănțuire creează blockchain-ul. La rândul său, e bazat pe principiul „peer-to-peer”, adică de la egal la egal.

Prima implementare de blockchain a fost realizată de Satoshi Nakamoto și a fost utilizată în Bitcoin. Toate celelalte monede care au urmat au fost bazate pe acest principiu, cel de blockchain. Între timp, unii se îndepărtează de acest context.

Toate înregistrările din blockchain sunt vizibile și publice, adică oricine poate vizualiza desfășurarea unei tranzacții.

Dacă toată lumea poate vedea înregistrările unui Bitcoin, ce împiedică fraudarea sistemului?

Fiecare tranzacție vine cu un public key (cheie publică – n.r.), vizibil de către tot sistemul de blockchain, dar și cu un private key, vizibil doar de către cel care transmite suma de Bitcoin și de cel care o primește. Cheia privată este un număr generat aleatoriu, iar cheia publică este derivată din acest număr aleatoriu.

Cheia privată este folosită pentru a semna tranzacția Bitcoin, iar cheia publică are scopul de a valida dacă semnătura este corectă. Algoritmul de criptare folosit este AES-256-CB.

Pentru a oferi o perspectivă pentru cât de greu este de decriptat o astfel de cheie generată cu acest algoritm ar trebui să vedem de unde vine acel 256-bit criptare și vine de la lungimea cheii criptate.

Practic, dacă cineva ar dori să spargă această cheie, are nevoie de 2^256 combinații.

Cât de mare este acest număr? Vârsta Universului este de 2^30 ani. Numărul total de atomi care formează Pământul este de aproximativ 2^167. Numărul estimat de atomi din tot Universul este de aproximativ 2^257. Abia atunci există un număr mai mare decât numărul de combinații necesare pentru a decripta un astfel de cod.

Bine, dar pe scurt ce e acest blockchain din Bitcoin?

O explicație cât mai simplă a unui blockchain este o tabelă care este duplicată de sute de mii de ori de fiecare persoană care folosește acea tabelă, iar fiecare tranzacție va primi o actualizare în tabelă vizibilă de fiecare persoană din rețea.

Ce avantaje aduce o bază de date distribuită de acest fel? În primul rând, nu este centralizată de o anumită entitate, nu poate fi coruptă și este deținută de toti oamenii care creează o tranzacție.

În al doilea rând, este transparentă, fiind deținută de toți oamenii care folosesc rețeaua, oricând poți vedea orice tranzacție efectuată.

Totuși, ce înseamnă că nu este centralizată, de fapt? Voi folosi ca exemplu dolarul. Congresul Statelor Unite ale Americii se ocupă de modul în care sunt administrați banii, iar Trezoreria se ocupă cu printarea bancnotelor și decide să printeze.

Există astfel un singur nod (Trezoreria sau Statul în sine) din care pornec diferite alte instituții sau utilizatori care folosesc „bani“, în cazul acesta dolari.

Cum poate fi vizualizat Bitcoin? Acesta poate fi văzut ca o rețea de noduri în care fiecare utilizator este un nod, iar fiecare tranzacție este publică. Fiecare nod are aceleași drepturi, aceleași atribuții și nu depinde de o persoană sau entitate.

Apoi vin întrebările: cum poate avea valoare o monedă ca Bitcoin? Ce rost mai are existența unui Bitcoin, dacă acesta nu are nicio valoare?

Acesta se bazează pe principiul de bază al unei monede și anume fiat money, adică monedă fiduciară. O monedă fiduciară este o monedă care, în sine, nu are nicio valoare. Însă valoarea ei este dată de încrederea pe care o persoană o poate acorda în trazacționarea acestei monede.

Monedele fiduciare pornesc cu suportul instituție care le creează. Instituția respectivă dă valoare monedei și oferă garanția că acea monedă poate reprezenta echivalentul a ceva concret. Moneda fiduciară este o monedă care se bazează de asemenea pe încrederea publicului.

Dacă o instituție, de exemplu, Trezoreria Română va afirma că leul românesc are aceeași valoare ca dolarul american, acest lucru nu va schimba cu ceva prețurile de achiziție al unui produs și nu vei putea cumpăra dintr-o dată produse care în mod normal costau 100 de dolari cu 100 lei.

O monedă fudiciară este bazată pe acest concept: un număr de oameni cred că acea monedă are o valoare cu care poți achiziționa altceva.

Valoarea Bitcoin e dată de utilizatorii (care cred în monedă)

Bitcoin se bazează, de asemenea, pe acest principiu: valoarea este dată de utilizatorii care folosesc acea monedă. Totuși, ce este diferit la Bitcoin în comparație cu o monedă fudiciară convențională este că acesta nu este susținut de o instituție, nu este reglementat, nu poți influența numărul de monede create și nu poți schimba numărul acestora.

De exemplu, dacă un anumit stat se află într-o criză financiară, iar statul are nevoie de bani, soluția rapidă pe care o va folosi de cele mai multe ori este printarea de mai mulți bani. Ce se va întâmpla în acel moment? Valoarea monedei va scădea ca urmare a numărului mai mare de bani puși în circulație, dar numărul de oameni care folosesc acea monedă va rămâne același. Cam așa ar putea fi definită inflanția, pe scurt.

Bitcoin nu este afectat de o asemenea problemă. Nu există inflație. Numărul de bitcoini valabil fiind influențat de numărul de oameni care „minează“.

Cum este stocat, de fapt, Bitcoin și unde e iar relevant blockchain?

Fiecare utilizator deține o copie completă cu toate tranzacțiile Bitcoin până în prezent. Rămâne curiozitatea: unde sunt stocate datele? Ei bine, într-un portofel electronic. Acolo sunt înregistrate toate datele din blockchain și creează acel nod prin care poți transmite o sumă de Bitcoin către altcineva.

Există două tipuri de portofele electronice: Full Client și un Lightweight Client.

Un portofel electronic de tip Full Client stochează toate datele din blockchain și este cea mai sigură metodă de a tranzacționa Bitcoin. Acest tip de client poate verifica validitatea unui bloc minat. Totuși vine cu un dezvantaj sesizabil, dimensiunea blockchain-ul în acest moment este de 145GB și în continuă creștere.

[readmore]

Un portofel electronic Lightweight (adică un portofel „ușor“) este un portofel care face o cerere la un portofel electronic Full Client pentru a primi datele din blockchain. Acesta nu necesită o copie fizică a blockchain-ului, iar aceste tipuri de portofele electronice sunt mult mai rapide de creat și de folosit. De obicei, sunt bune pe smartphone-uri sau alte dispozitive cu o putere de procesare și stocare mică. Au însă anumite vulnerabilități printre care că nu poți verifica validitatea unei tranzacții din blockchain și pot apărea unele erori.

Siguranța din blockchain transformă tehnologia într-una revoluționară. Discuția s-a mutat însă tot mai mult pe fluctuațiile Bitcoin și pe cât de repede poți face bani. Ultimul anunț mai mare despre blockchain era cu un potențial sistem de vot. Cum viitorul nu poate fi prevăzut, ne mai rămâne de așteptat stabilizarea atât a criptomonedelor, cât și dezvoltarea blockchain până când nu va mai fi doar un subiect al celor pasionați, ci o unealtă a noului om digital.