Ziua când struții au luat locul cailor în București. Hipodromul Floreasca, locul unde odinioară se distrau românii, astăzi e doar amintire VIDEO

În perioada de glorie a Bucureștiului din perspectiva unei capitale modernă, influențele occidentale au adus o serie de inovații și tradiții noi în orașul de pe malurile Dâmboviței.

Printre acestea s-a numărat și pasiunea pentru cursele de cai, o practică ce câștigase popularitate în marile orașe europene. Astfel, în capitala României au apărut două hipodromuri importante și anume mai întâi cel din Băneasa, iar apoi cel din Floreasca.

Hipodromul Floreasca, locul unde struții se luau la întrecere

Hipodromul Floreasca, care, acum 91 de ani, a găzduit o întrecere cu un aer inedit, o cursă între struți.

Înainte de a discuta despre Hipodromul Floreasca, este important să ne amintim de istoria cartierului cu același nume.

Floreasca își are originile cu peste patru secole în urmă, fiind menționat pentru prima dată în timpul domniei lui Mihai Viteazul.

Numele Floreasca provine de la boierii Florești, care dețineau proprietăți în zonă, inclusiv o moșie pe malul lacului Colentina.

O relicvă a acelei perioade istorice este Biserica Sfânta Sofia, situată pe Calea Floreasca 216, care a supraviețuit cutremurului din 1736 și a fost restaurată de membrii familiei Floreștilor.

Primul hipodrom din București care a răspuns standardelor internaționale a fost cel din Băneasa, finalizat în 1881.

A fost o atracție inedită pentru locuitorii Capitalei, care au început să se bucure de spectacolul curselor de cai. Cu toate acestea, popularitatea crescândă a adus și un inconvenient, un singur hipodrom nu mai era suficient pentru toate evenimentele organizate. Astfel, în perioada de după Primul Război Mondial, a apărut necesitatea unui nou hipodrom, iar alegerea s-a îndreptat spre malurile lacului Floreasca.

Inițiatorul acestui proiect a fost George Negropontes, cunoscut și pentru proiectul Mausoleului de la Mărășești. Negropontes a reușit să mobilizeze pasionați de cursele de cai și a fondat Societatea Națională pentru Îmbunătățirea Rasei Cailor (S.N.I.C.), care a condus proiectul Hipodromului Floreasca.

S.N.I.C. s-a unit cu societatea T.R.-O.B. a lui Ion Matak, alt pasionat de cursele de cai, rezultând Comitetul SNIC. George Ulise Negropontes a fost o figură influentă în acest comitet.

Pentru realizarea proiectului a fost angajat arhitectul Paul Smărăndescu, acesta fiind responsabil și pentru alte clădiri simbol din București, precum Palatul Universul. Lucrările au început în vara anului 1922, iar Hipodromul Floreasca a fost inaugurat un an mai târziu, în iunie 1923.

Hipodromul Floreasca avea trei pavilioane separate, conectate prin coridoare și pasaje. Aceste pavilioane au avut o suprafață totală construită de 1.650 de metri pătrați și au fost organizate astfel:

• Pavilionul Regal, cu o suprafață de 120 de metri pătrați.
• Pavilionul oficial, cu o suprafață de 280 de metri pătrați.
• Pavilionul public, cel mai mare, care dispunea de un turn de observație și o suprafață de 750 de metri pătrați, plus 250 de metri pătrați pentru treptele dispuse spre pistă.

Hipodromul Floreasca a atras atenția elitei bucureștene și a întregii țări, iar în 1924 aici a asistat și regina Maria a României. Cu toate că Hipodromul Floreasca a fost eclipsat de Hipodromul Băneasa, acesta a cunoscut două perioade de glorie în istoria sa.

Prima perioadă a fost între 1924 și 1928, când s-a organizat prima cursă de cai în nocturnă din România, eveniment care a atras atenția internațională. Perioada 1929-1932 a adus o scădere a popularității, odată cu apariția crizei economice și schimbarea priorităților. Cu toate acestea, în 1935, Hipodromul Floreasca a găzduit o competiție internațională, organizată de regele Carol al II-lea, care a reprezentat momentul de glorie al hipodromului.

Cu toate acestea, administrația slabă și conflictele interne au dus la închiderea hipodromului în următorii ani.

Astăzi, Hipodromul Floreasca există doar în amintiri.

Cursa cu struți de pe Hipodromul Floreasca, o farsă de 1 aprilie

Povestea curselor cu struți de pe Hipodromul Floreasca a fost una inedită și amuzantă. În ultimele zile ale lunii martie, apărea o știre amuzantă paginile Ilustrațiunii Române: pe 1 aprilie 1933, urma să aibă loc o cursă nocturnă cu cinci struți africani. Anunțul a stârnit interesul publicului, iar fotografia unui călăreț german pe spatele unui struț a animat publicul, fără dar și poate.

În ziua respectivă, Hipodromul Floreasca a fost plin de spectatori, nerăbdători să asiste la această întrecere neobișnuită.

Conform relatărilor, călărețul german, Fritz Kortner, și struțul Blitz au fost protagoniștii evenimentului. La finalul cursei, primarul Bucureștiului i-a acordat lui Kortner Oul de Aur și o recompensă financiară generoasă, în timp ce Blitz a primit o coroană simbolică din frunze de palmier, în semn de apreciere.

Cu toate acestea, adevărul s-a dovedit a fi altul decât cel prezentat inițial. Fotografia cu călărețul și struțul a fost un trucaj realizat de colaboratorii revistei în spiritul glumei specifice zilei de 1 aprilie.