Secretele româncei care a devenit cel mai bun spion britanic. Pentru Vera Atkins, era esențial să nu se știe că era româncă la origini

Se poate spune că Vera Atkins este o adevărată legendă a spionajului internațional. „În adevărata lume a spionilor, ea era șeful”.

Puțini sunt cei care au știut că femeia făcea parte dintr-o familie de evrei din România – acest secret avea să-l păstreze cu sfințenie, pentru a-și menține siguranța postului pe care îl avea, dar și pentru a scăpa de eventualele suspiciuni de dublu-spionaj, după cum vei afla în cele ce urmează.

Vera Atkins s-a născut la Galalți și a devenit creierul unei întregi operațiuni de spionaj, în Al Doilea Război Mondial

Pe numele său adevărat Vera Maria Rosenberg, Atkins s-a născut la Galați, într-o familie înstărită de evrei, însă și-a trăit o bună parte din copilărie în Bucovina. În mod evident, originile sale, dar și contextul politic sumbru al acelor vremuri, aveau s-o motiveze suplimentar pe cea care devenea mai târziu Vera Atkins, să facă tot posibilul să stopeze orice acțiune ar fi putut să vină din partea Germaniei naziste a lui Adolf Hitler.

A lucrat o perioadă ca traducător la o companie petrolieră, până în 1937, când a emigrat în Marea Britanie, fiindcă climatul politic de la sfârșitul anilor 1930, din România, devenise unul pur naționalist și antisemit, adică extrem de periculos pentru o femeie ca ea.

Vera Atkins devenea șeful Serviciilor Secrete Britanice, la secția franceză, din cadrul SOE.

Cu trei ani înainte, Hitler invada Polonia și declanșa Al Doilea Război Mondial, ceea ce însemna doar începutul pentru vastele măceluri de pe câmpurile de luptă, inclusiv în Paris, pe care naziștii aveau să pună stăpânire.

Așadar, englezii „inventau” SOE, mai mult din nevoie, de vreme ce nu aveau suficientă forță pentru a ține piept oamenilor lui Adolf Hitler.

Agenții SOE, din cadrul secției franceze, aveau să țină legătură cu rezistența franceză.

„Inspirat de entuziasmul lui Churchill pentru războiul de guerrilă, SOE a întâmpinat de la început o puternică rezistenţă din partea multor oficiali britanici, care se îndoiau că tactica de guerilă avea să dea rezultate împotriva puternicei maşinări de război naziste(…) vestea creării unei noi unităţi de spionaj, populată de amatori şi necontrolată de profesionişti asemeni lor, a fost primită cu ranchiună şi invidie de militarii britanici“, scrie Sarah Helm, în cartea sa biografică „Secretele Verei Atkins”.

În 1941, Vera Atkins atingea culmile succesului, devenind cea mai importantă persoană din SOE, fiind deosebit de apreciată pentru calitățile sale organizatorice, dar și pentru istețiMe și rapiditatea cu care găsea o soluție.

Cu toate că, până în 1944, Vera Atkins nu a avut cetățenie britanică, asta nu i-a oprit pe englezi s-o plaseze în funcții cheie, alegerea dovedindu-se a fi extrem de bună.

„După ce strângea mâna recrutului, Vera se aşeza din nou în spatele măsuţei la care lucra, dezvelindu-şi gleznele frumoase şi pantofii decupaţi eleganţi care păreau scumpi deşi probabil nu erau. Apoi îşi aprindea încet o ţigară, cu ochii albaştri-cenuşii fixaţi pe candidat“, mai scria Sarah Helm, în aceeași carte.

Românca Vera Atkins „te citea” din prima, dar nu era „citită” de nimeni

Despre Vera Atkins s-a spus, de asemenea, că avea o abilitate ieșită din comun, atunci când venea vorba despre „cititul” oamenilor. Femeia își dădea seama din prima „ce-i cu tine” și mai ales, dacă cel care îi intra în birou era, sau nu, de încredere ori, după caz, potrivit pentru misiunea care trebuia pusă în aplicare.

„Când se punea problema evaluării caracterului unui anume agent, şi mai ales al unei femei-agent, prefera să se bazeze pe propria judecată şi de obicei dădea verdictul la câteva secunde după ce persoana intra pentru întâia oară în camera ei din Orchard Court“, preciza, de asemenea, Sarah Helm.

Mai mult, se spune că pentru aceasta era foarte important să nu afle nimeni că e româncă. Nici măcar colegii acesteia nu știau multe lucruri despre ea, fiind, în esență, un personaj destul de misterios.

„Nimeni nu ştia de unde aterizase. Habar n-avem din ce mediu provenea. Şi nici n-am întrebat. Era o tipă dură şi nesuferită. Dură într-un fel anume, tăcut. Nu obişnuia să vorbească mult. Dar era sarcastică“, a declarat, la un moment dat, Penelope Torr, o altă angajată a SOE, conform cărții lui Helm.

De altfel, dacă s-ar fi aflat că Atkins este, în realitate, româncă, s-ar fi creat un lung șir de suspiciuni, mai ales luând în considerare că, până în 1944, România a luptat cot la cot cu Germania Nazistă.

Așadar, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-și îngropa trecutul, adică pe Vera Maria Rosenberg.

„După terminarea războiului, pentru meritele ei, fosta spioană a fost recompensată cu distincțiile de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare (1987) și Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (1997). Nu a fost căsătorită niciodată și nu a avut copii. Pe 24 iunie 2000 a murit la venerabila vârstă de 92 de ani, la Hastings, Regatul Unit”.