Orașele din România care nu se mai opresc din dezvoltare versus orașele care se prăbușesc: cum s-a schimbat harta
Dacă stai în București, ești tentat să crezi că România este în continuă expansiune, orașele cresc pe zi ce trece, la fel și populația. Realitatea este însă una semnificativ mai complexă decât atât, iar multe localități s-au contractat enorm în ultimii 27 de ani.
În ultimii 27 de ani, din 1993 și până în 2020, suprafața Bucureștiului a crescut cu o valoare mai mare decât a municipiului Oradea. Ca referință, această creștere se măsoară prin suprafața de teren care a fost inclusă în spațiul intravilan și, în consecință, se consideră ca fiind o parte din oraș. Printre motivele din spatele acestui trend expansionist se află atât presiunea dezvoltatorilor imobiliar, cât și dezvoltarea industrială intensă. La polul opus, suprafața multor orașe a scăzut din cauza desființării unor fabrici, dar și migrației localnicilor, respectiv îmbătrânirea populației.
În graficul de mai sus, realizat de Hotnews, pornind de la cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică, suprafața multor orașe din România s-a contractat semnificativ. Vorbim chiar și de suprafețe de peste 1000 de hectare pierdute. Mizil se află pe primul loc cu 1446 de hectare care nu mai fac parte din oraș. De la infrastructură rutieră și până la calitatea construcțiilor, situația în acest oraș este una șocantă. Ploiești, Slănic Moldova sau Eforie sunt alte câteva orașe care s-au contractat în ultimii 27 ani.
Conform datelor unui raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, forma și dimensiunea unui oraș este una dinamică și variază în funcție de particularități demografice, economice și sociale, pot crește sau se pot contracta.
La polul opus, avem orașe care trec printr-o expansiune rapidă, mărindu-și suprafața chiar și de aproape 20 de ori, cum este cazul Scornicești. Nici Comarnic nu este departe, mărindu-se de 15 ori, între 1993 și 2020. Este important de reținut că expansiunea nu este corelată în mod direct cu creșterea prosperității din zonă. Putem vorbi de dezvoltare neplanificată, determinată de prețul terenurilor, accesibilitatea autovehiculelor pentru un număr tot mai mare de oameni, schimbarea nivelului de trai și a stilului de viață inclusiv prin preferința pentru locuințe mai mari (unifamiliale) în în zone mai liniștite și mai puțin poluate și creșterea mobilității clasei superioare și de mijloc contribuie la expansiunea zonei construite.
Pe partea de prosperitate, pe lângă București, Cluj-Napoca, Ploiești și Brașov sunt poli de creștere în continuă expansiune, în timp ce Zalău și Târgoviște au surprins prin creșterea lor.
