Acestea sunt șase misiuni spațiale pe care trebuie să le urmărești în 2021

de: Ozana Mazilu
06 01. 2021

Explorarea spațială a obținut câteva premii notabile în 2020, în ciuda pandemiei COVID-19, inclusiv zboruri spațiale comerciale umane și misiuni spațiale cu returnarea probelor de asteroid pe Pământ.

Anul 2021 se așteaptă a fi la fel de interesant. Iată câteva dintre misiunile la care trebuie să fii atent.

Artemis 1

Artemis 1 este primul zbor al programului internațional Artemis condus de NASA care trimite astronauții pe Lună până în 2024, conform site-ului oficial. Acesta va consta dintr-o navă spațială Orion fără echipaj care va fi trimisă pe un zbor de trei săptămâni în jurul Lunii. Va ajunge la o distanță maximă de Pământ de 450.000 km – cea mai îndepărtată navă spațială care poate transporta oameni de până acum.

Artemis 1 va fi lansat pe orbita Pământului pe primul sistem de lansare spațială NASA, care va fi cea mai puternică rachetă în funcțiune. Capsula Orion va călători apoi pe Lună sub puterea furnizată de un modul furnizat de Agenția Spațială Europeană (ESA).

Misiunea va oferi inginerilor de pe Pământ șansa de a evalua modul în care se desfășoară nava spațială în spațiul profund și de a servi ca model pentru misiunile lunare cu echipaj ulterioare. Lansarea Artemis 1 este în prezent programată pentru sfârșitul anului 2021.

Misiuni pe Marte

În februarie, Marte va primi o flotilă de invitați robotici tereștri din mai multe țări. Sonda spațială Al Amal (Hope) din Emiratele Arabe Unite este prima misiune interplanetară a lumii arabe. Este programată să sosească pe orbita lui Marte pe 9 februarie, unde va petrece doi ani monitorizând vremea marțiană și atmosfera.

Sosind în câteva săptămâni după Al Amal, va fi Tianwen-1 al China National Space Administration. Nava va intra pe orbita marțiană timp de câteva luni, înainte de a lansa roverul la suprafață. Dacă va reuși, China va deveni a treia țară care va ateriza pe Marte. Misiunea are mai multe obiective, inclusiv cartografierea compoziției minerale a suprafeței și căutarea depozitelor de apă subterane.

De asemenea, Roverul Perseverance al NASA va ateriza la Craterul Jezero pe 18 februarie și va căuta orice semne ale vieții antice care ar fi putut fi păstrate în zăcămintele de lut de acolo. Va stoca, de asemenea, probe de suprafață marțiană la bord, ca prima parte a unui program internațional extrem de ambițios de a returna probe de pe Marte pe Pământ.

Chandrayaan-3

În martie 2021, Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO) intenționează să lanseze a treia misiune lunară: Chandrayaan-3. Chandrayaan-1 a fost lansat în 2008 și a fost una dintre primele misiuni majore din programul spațial indian. Misiunea a fost una dintre primele care a confirmat dovezi ale apei lunare.

Din păcate, contactul cu satelitul s-a pierdut la mai puțin de un an mai târziu. Din păcate, a existat un accident similar cu succesorul său, Chandrayaan-2. Chandrayaan-3 a fost anunțat câteva luni mai târziu. Acesta va consta doar dintr-un lander și un rover.

Dacă totul merge bine, racheta Chandrayaan-3 va ajunge în bazinul Aitken al polului sud lunar. Este de un interes deosebit, deoarece se crede că găzduiește numeroase depozite de gheață subterană – o componentă vitală pentru orice viitoare locuire lunară durabilă.

Telescopul spațial James Webb

Telescopul spațial James Webb este succesorul telescopului spațial Hubble, dar a avut o cale abruptă până la lansare. Planificat inițial pentru o lansare în 2007, telescopul Webb întârzie cu aproape 14 ani și a costat aproximativ 10 miliarde de dolari.

În timp ce Hubble a oferit câteva priveliști uimitoare ale universului în regiunea vizibilă și ultravioletă a luminii, Webb intenționează să focalizeze observațiile în banda de lungime de undă cu infraroșu. Motivul pentru aceasta este că, atunci când observi obiecte cu adevărat îndepărtate, probabil că vor exista nori de gaze în cale.

Acești nori de gaz blochează lungimi de undă foarte mici ale luminii, cum ar fi razele X și lumina ultravioletă, în timp ce lungimile de undă mai lungi, cum ar fi infraroșul, microundele și radioul, pot trece mai ușor. Deci, observând aceste lungimi de undă mai lungi, ar trebui să vedem mai mult din univers.

Misiunea principală a lui Webb este să privească lumina din galaxiile de la marginea universului, care ne pot spune despre cum s-au format primele stele, galaxii și sisteme planetare. Potențial, aceasta ar putea include și câteva informații despre originea vieții, deoarece Webb planifică imagistica atmosferelor exoplanetelor în detaliu. Webb va fi lansat pe 31 octombrie.