Cea mai gravă problemă pentru care WhatsApp încă n-are o soluție

Într-o lume în care fenomenul fake news este la tot pasul, WhatsApp, cu peste un miliard de utilizatori, se vede în fața celei mai mari provocări de până acum.

Pentru a menține disciplina, compania deținută de Facebook a început să ia diverse măsuri pentru a opri distribuirea știrilor false. La șase luni după ce WhatsApp a decis că, în India, un mesaj poate fi trimis numai către cinci destinatari simultan, compania a impus aceleași restricții utilizatorilor săi din întreaga lume. Înainte, limita era de 20 de utilizatori.

Regula a fost impusă întâi în statul asiatic după o serie de linșări din cauza unor zvonuri false care s-au răspândit prin intermediul WhatsApp.

Aplicația este deseori folosită ca instrument pentru distribuirea de știri false, pentru transmiterea propagandei către mase, dar și pentru a trimite spam-uri către utilizatori nevinovați. Noua caracteristică a aplicației reduce în mod indirect șansele de distribuire a știrilor false la scară largă.

Potrivit US Herald, în India, aplicația este considerată destul de influentă și în alegeri. Sunt aproape 250 de milioane de utilizatori WhatsApp, iar informațiile pot fi diseminate rapid și eficient din cauza datelor mobile ieftine. Ca rezultat, răspândirea unei campanii de „știri false” împotriva unui anumit candidat se poate face destul de ușor.

Potrivit unui comunicat de presă, această restricție va încuraja concentrarea asupra schimbul de mesaje cu persoanele apropiate. La începutul anului 2018, WhatsApp a avut mai mult de 1,5 miliarde de utilizatori care au schimbat 65 de miliarde de mesaje pe zi.

Un exemplu al rolului important pe care WhatsApp îl joacă în distribuirea de fake news o reprezintă alegerile prezidențiale ale Braziliei din 2018.

Cum s-a întâmplat dezinformarea pe WhatsApp

Jair Bolsonaro, candidatul de extremă dreapta, a fost acuzat că a beneficiat de o industrie nedemocratică și criminală de știri false în încercarea sa de a deveni următorul președinte al țării. El a câștigat detașat alegerile, cu 57 milioane de voturi, ceea ce înseamnă cu 10 milioane mai mult decât contracandidatul său.

Mai multe companii care îl sprijineau pe Jair Bolsonaro au cheltuit milioane de dolari pentru a răspândi mesaje orientate împotriva adversarului său pe WhatsApp. Se presupune că au folosit liste de telefoane achiziționate ilegal, dar și chipuri de telefoane străine pentru a-și ține locația ascunsă.

Zvonuri false, fotografii manipulate, videoclipuri decontextualizate și fișiere audio contrafăcute au devenit muniție în campania electorală, fără nicio modalitate de le monitoriza originea sau impactul pe care acestea l-au avut.

Au existat chiar acuzații că George Soros, miliardarul și activistul liberal care a devenit spaima conservatorilor din întreaga lume, a finanțat încercările de intervenție în alegeri.

Bolsonaro este deseori comparat cu președintele Donald Trump. Acesta a utilizat masiv social media în timpul campaniei și a înregistrat zilnic clipuri live pe Facebook în care își implora adepții săi să îl ajute să facă Brazilia „great again”.

Situația a căpătat repede numele de „WhatsAppgate”, care face referire la scandalul politic Watergate din Statele Unite din anii ‘70. Acela s-a încheiat cu demisia președintelui Richard Nixon.

Cum a făcut WhatsApp posibilă răspândirea de fake news

Creată pentru a conecta oamenii de pe tot globul, aplicația s-a dovedit a fi o platformă ideală pentru emiterea de dezinformări. Spre deosebire de alte rețele de socializare, cum ar fi Facebook și Twitter, unde oricine poate vedea ce este distribuit, mesajele criptate de pe WhatsApp permit grupurilor de utilizatori să facă schimb de texte, fotografii și videoclipuri ascunse de privirile autorităților și chiar de platformă în sine. S-a dovedit astfel a fi instrumentul ideal pentru mobilizarea sprijinului politic.

Din cei 210 milioane de locuitori ai Braziliei, 120 de milioane folosesc WhatsApp. Pentru brazilieni, serviciul de mesagerie a devenit modalitatea principală prin care ei comunică în mediul virtual. Alegerile nu au făcut decât să sublinieze rolul major pe care aplicația de socializare îl joacă în politică.

De altfel, motivul principal pentru care răspândirea de fake news a avut atât de mare succes o reprezintă dedicația cu care brazilienii folosesc aplicația. O explicație a numărului uriaș de utilizatori din țară poate fi încercarea brazilienilor de a păcăli sistemul. Companiile locale de telecomunicații nu sunt deloc generoase când vine vorba de planurile de telefonie. Un simplu apel sau un text sunt destul de scumpe.

Există momente în care aceștia nu folosesc WhatsApp, cum ar fi când trebuie să meargă la medic sau la bancă. În rest, însă, toată lumea e pe WhatsApp, de la mecanicul care îți repară mașina la babysitter-ul care are grijă de copii.

Deși știrile false s-au răspândit în Brazilia pe toate formele de social media, impactul WhatsApp a fost cel mai notabil. Aceasta este, în parte, din cauza popularității aplicației: aproximativ 44% din populația cu drept de vot din Brazilia folosește aplicația pentru a descoperi informații politice.

Un studiu realizat pe 100.000 de imagini de pe WhatsApp care au fost împărtășite pe scară largă în Brazilia a constatat că mai mult de jumătate conțineau informații false sau înșelătoare.