Bugatti lansează modelul de colecție care zici că-i scos din NFS

Bugatti sărbătorește 110 ani de existență cu un model Chiron în ediție limitată care te face să-ți dorești să fi fost bogat. Evident, nu e o mașină pentru orice șofer, iar banii nu-s de ajuns. Bugatti Chiron este una dintre cele mai rapide și mai puternice mașini.

Au trecut 110 ani de la înființarea acestei companii care are o istorie atât de bogată. În peste un secol, Bugatti s-a confruntat cu cele mai importante evenimente care au schimbat omenirea.

Prin urmare, compania franțuzească a pregătit din timp o mașină în ediție limitată superbă, care simbolizează atât apogeul tehnic al Bugatti, cât și gloria Franței, care a trecut prin atâtea războaie în 110 ani.

Modelul aniversar este un Chiron obișnuit, care nu pare să aibă vreo îmbunătățire sau vreo tehnologie revoluționară față de modelul standard, dar are un design special, niște culori care-ți atrag atenția și te duc cu gândul la vremurile când jucai Need For Speed pe calculator, când erai mic.

Poate că nici nu are nevoie de echipamente adiționale. Mașina este deja impresionantă, dar și cu un preț pe măsură, de milioane de dolari.

De remarcat spatele care are un design superb. Nu întâlnești nimic asemănător la alte mașini din aceeași gamă. Acel „neon” continuu care nu e altceva decât stopul, îi conferă o alură specială. Arată chiar mai bine decât la Dodge Challenger sau la Chevrolet Corvette. Iar cele patru țevi de evacuare îți spun clar că ai în față un „monstru” pe roți.

Dar, pentru că francezii nu ratează nicio ocazie să-și arate mândria națională, de aceea vezi acel eleron care poartă tricolorul Franței. În interior, pe tetierele scaunelor apar și inscripții cu „110 ans Bugatti” (110 ani de Bugatti).

Cum a ajuns Bugatti să treacă de la un italian, la francezi și apoi la germani…și iar la francezi

Te întrebi de ce sunt francezii atât de fericiți pentru o companie care are un nume italienesc? Ei bine, azi, Bugatti pare italiană doar după denumire. De-a lungul istoriei, ea a fost italo-franco-germană.

Fondatorul companiei, Ettore Bugatti, al cărui nume încă îl mai poartă, era italian (originar din Milano), dar a ales să-și înființeze afacerea în Molsheim. Asta se întâmpla prin 1909.

Molsheim este situată în nord-estul Franței, în regiunea Alsacia, la graniță cu Germania. În urma războiului franco-prusac din 1870-1871, Franța a pierdut Alsacia, care a fost anexată de nemți.

La sfârșitul Primului Război Mondial, prin semnarea Tratatului de la Versailles (intrat în vigoare din 1920), Franța a reintrat în posesia Alsaciei și, implicit, a Molsheimului, cu tot cu Bugatti.

Hitler n-a suportat înfrângerea germană, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atât de disputata regiune a fost iar anexată, de această dată de naziști. Și, da, Alsacia a revenit apoi în „trupul” Franței, cupă înfrângerea Axei de către Aliați.

Așadar, o istorie zbuciumată, pe care oamenii acelor vremuri au trăit-o cu mult patos, dar compania multietnică nu a dispărut. Totuși, Franța se evocă doar pe sine (de parcă nu era evident) prin acest model în ediție limitată. Vor fi fabricate doar 20 de unități, toate cu drapelul Franței pe eleron. Nu e pus întâmplător acolo. Cele trei culori, la fel ca la orice drapel național, au o anumită semnificație: libertatea (albastru), egalitatea (albul) și fraternitatea (roșul), conform devizei Revoluției Franceze din 1789.

Azi, este cam singurul producător care oferă, din fabrică, o mașină cu 1.500 de cai-putere – Bugatti Chiron.