De ce whisky-ul este mai bun cu gheață

Producătorii de whisky și cercetătorii au admis mult timp că această băutură alcoolică este mai bună cu puțină apă, de obicei gheață, pentru a-și spori aroma. Acum există și o explicație pentru asta.

Băutorii de whisky obișnuiesc să consume băutura cu două cuburi de gheață, dar se pare că acest lucru nu se aplică doar pentru a o face mai rece. Această explicație științifică spune adevăratul motiv pentru care se procedează astfel și, în plus, constatarea ar putea contribui la îmbunătățirea eficacității medicamentelor care includ alcool în ingredientele lor, ca siropurile de tuse.

Whiskey, de asemenea, scris ca whisky, provine din cuvântul galic ”uisge”, care înseamnă apă. Este un alcool distilat cu boabe fermentate, de obicei, orz sau secară. De obicei este îmbătrânit în butoaie de lemn, iar boabele pot fi fumate pe turbă înainte de fermentație.

Înainte de îmbutelierea whisky-ului, se adaugă apă pentru a se dilua până la 40% alcool în volume, în convingerea că acest lucru schimbă semnificativ aroma. De asemenea, cunoscătorii adaugă câteva picături de apă înainte de a-l consuma pentru a spori gustul, dar motivul pentru care se obține acest efect nu a fost clar până acum.

Pentru a ajuta la deslușirea acestui mister, Björn Karlsson, chimist computațional la Universitatea Linnaeus din Suedia, și colegul său Ran Friedman, au efectuat simulări pe calculator cu apă și alcool. Simulările au inclus compuși organici asociați cu aroma de whisky. Multe din aceste molecule sunt așa-numitele molecule amfipatice, care au regiuni de respingere a apei, cât și zone care o atrag.

Cercetătorii s-au concentrat asupra unui compus amfipatic mic, cunoscut sub numele de guaiacol. Această moleculă este legată de gustul care se dezvoltă atunci când orzul este fumat pe focurile de turbă și este mult mai des întâlnit în whisky-urile scoțiene decât în cele americane sau irlandeze.

Când moleculele computerizate au fost diluate în băutura cu 45% alcool, guaiacolul a fost prezent la suprafața whisky-ului, mai mult decât în restul lichidului. Asta înseamnă că molecula contribuie atât la mirosul cât și la gustul alcoolului. În schimb, la concentrații de alcool de peste 59%, guaiacolul a fost eliminat de pe suprafața băuturii. Cercetătorii au spus că se așteaptă la rezultate similare cu alte molecule de arome găsite în whisky, ca vanilina, găsită în extractul de vanilie, și lemonenul, găsit în uleiurile de lămâie și portocală.

Acest lucru ar putea ajuta la optimizarea concentrațiilor de alcool ale altor băuturi spirtoase, cum ar fi ginul sau romul. În plus, cercetătorii spun că poate influența cât de mută apă și alcool trebuie să conțină unele medicamente.