Vechii greci aveau oroare pentru pește. De ce se numește Marea Neagră „neagră”
Într-o lume dominată de mituri, eroii lui Homer, protagoniștii celebrei Iliade și Odisee, sunt adesea înconjurați de mister.
Printre acestea se numără și un detaliu surprinzător: eroii homerici nu mâncau pește.
Conform cercetărilor din domeniul lingvisticii și al antropologiei culturale, se pare că grecii preistorici au ajuns în peninsula balcanică dintr-o zonă continentală suficient de îndepărtată de mare, încât să nu aibă un termen propriu pentru a desemna acest corp de apă sărată.
Limba greacă nu conține un cuvânt nativ pentru „mare”, ci utilizează termeni împrumutați sau metaforici, cum ar fi „thalassa”, provenit de la o populație non-indo-europeană, sau „pontos”, cu semnificația inițială de „drum” sau „pasaj”.
Grecii nu mâncau pește, era sub demnitatea lor
Interesant este faptul că eroii lui Homer, în ciuda aventurilor lor pe mare, nu consumau niciodată pește. Descrierile epice ne arată că hrana preferată a acestora era carnea de vită sau oaie, preparată sub diverse forme, de la hălci de carne friptă la frigărui de oaie.
Chiar și în cele mai primejdioase situații, cum ar fi călătoria pe mare, eroii homerici alegeau să se hrănească cu carne de animale cu copite, considerată adecvată pentru războinicii și tâlharii cu morală tribală.
Această aversiune față de pește a grecilor antici este profundă și nu are echivalent decât în culturile contemporane, cum ar fi cea din Afganistan, unde populațiile izolate de la mare consideră peștele și alte produse marine drept mâncare de rang inferior, consumată doar de cei mai săraci sau în cazuri extreme.
De ce este Marea Neagră „neagră”
O analiză a denumirii Mării Negre, Pontos Euxeinos, dezvăluie și mai multe informații despre relația greacilor cu apa sărată.
Termenul „pontos”, cu origini arhaice, inițial desemna un drum sau un pasaj, iar „euxeinos” a fost interpretat ca însemnând „ospitalier”, sugestiv pentru că pe malurile mării trăiau doar barbari ostili, conform vechilor credințe.
Cu toate acestea, este mai probabil ca numele inițial al Mării Negre să fi fost „Neagră”, reflectat în multe limbi din jurul acestei mase de apă.
Ipoteză este întărită de etimologia plauzibilă a termenului „akhshaena” din limba akhshaena, vorbită de populațiile nomade din regiunea nordică a Mării Negre, care desemna o culoare închisă sau sumbră.
Evolutia termenilor și interpretările ulterioare aduse de limba greacă reflectă modul în care culturile împrumută și adaptează concepte străine în propriul lor univers semantic.
De exemplu, termenul grecesc „euxeinos”, aparent derivat din „akhshaena”, exprimă o conotație complet diferită în comparație cu originea sa iraniană.