Imaginează-ți că ai un weekend prelungit în fiecare săptămână, timp liber pentru hobby-uri, familie și relaxare. Ei bine, visul de 4 zile s-ar putea transforma în realitate mai devreme decât credem, datorită unor experimente revoluționare din Marea Britanie și din alte țări. Experimentul britanic a testat o săptămână de lucru de doar 4 zile pentru 61 de companii curajoase, iar rezultatele sunt uluitoare! Pe lângă faptul că productivitatea nu a scăzut (ci, din contră, chiar a crescut), angajații au reușit să finalizeze volumul de muncă obișnuit în doar 80% din timpul anterior, demonstrând astfel o gestionare mai bună a timpului și o concentrare sporită, scrie Yahoo!News.

Aceste descoperiri ne provoacă să reevaluăm modul tradițional de a concepe munca și echilibrul vieții. Introducerea treptată a săptămânii de 4 zile în România ar putea avea un impact pozitiv major, contribuind la o societate mai echilibrată și mai prosperă.

Vezi și: Săptămâna de lucru de 4 zile, în România: ce trebuie să știi despre weekendul prelungit constant

Săptămâna de lucru de 4 zile, beneficiile multiple ale programului redus

Pe lângă productivitatea sporită, experimentul a demonstrat o serie de alte beneficii, precum angajați mai fericiți și mai sănătoși. Reducerea stresului și a epuizării profesionale a condus la o creștere semnificativă a bunăstării personale. Mai mult, echilibrul dintre viața profesională și personală s-a îmbunătățit considerabil, ceea ce a dus la o satisfacție generală de viață mai mare. Pe plan corporativ, companiile au remarcat o reducere a fluctuației personalului cu 50% și o îmbunătățire a recrutării cu 32%.

O tendință globală:

Marea Britanie nu e singura țară care explorează modelul săptămânii de lucru prescurtate. 58% din publicul britanic se așteaptă ca săptămâna de lucru de 4 zile să devină standard până în 2030! Țări precum Spania, Islanda, Africa de Sud, Belgia, SUA și California implementează deja programe pilot sau legislație favorabilă. Câteva exemple concrete – Islanda a demonstrat, după un experiment de 4 ani, o reducere a stresului și o creștere a satisfacției angajaților din sectorul public. În California, un proiect de lege propune reducerea săptămânii de lucru standard la 32 de ore, iar compania Unilever a implementat cu succes săptămâna de lucru de 4 zile în Noua Zeelandă, demonstrând o creștere a productivității și a satisfacției angajaților.

Visul de 4 zile: România se alătură tendinței globale

Conceptul a stârnit interesul publicului românesc, fiind prezentat în numeroase articole și reportaje. Există deja inițiative concrete, inclusiv o propunere legislativă pentru modificarea Codului Muncii în sensul reducerii săptămânii de lucru la 35 de ore. Anumite companii românești, preponderent din domeniul IT, au experimentat deja modelul de 4 zile pentru anumite echipe.

În 2020, deputatul Adrian Claudiu Prisnel a propus modificarea Codului Muncii, reducând săptămâna la 35 de ore. Propunerea a generat dezbateri aprinse, aducând în prim plan beneficiile și provocările reorganizării timpului de muncă.

Vezi și: Săptămâna de lucru de patru zile, testată deja în România: la ce concluzie au ajuns angajatorii

Globalizarea și modelele de succes din țări precum Marea Britanie contribuie la popularizarea ideii. Schimbările sociale precum transformarea digitală și orientarea spre rezultate (nu doar către orele petrecute la birou), fac modelul de 4 zile atractiv pentru un concept modern al muncii. Mai mult, nevoia de echilibru între viața profesională și cea personală este o preocupare și pentru angajații români care se confruntă cu stres cotidian și risc de burnout.

Desigur, schimbarea paradigmei muncii nu e lipsită de obstacole. Cultura muncii din România, bazată pe programele fixe și mentalitatea axată pe numărul de ore poate face adaptabilitatea dificilă. Actualul Cod al Muncii nu e adaptat unor reduceri drastice orelor de muncă fără reduceri de salarii. Nu în ultimul rând, adaptarea modelului la sectoare economice precum comerțul sau industria grea este considerată mai problematică.

Chiar și așa, tendința globală indică o posibilă adoptare a conceptului și în România pe termen lung. Schimbările sociale, modelele externe și nevoia de echilibru vor juca un rol important în eventuala evoluție a relațiilor de muncă către un program de lucru mai flexibil și mai prietenos cu bunăstarea angajaților.

Provocări și limitări:

Deși modelul s-a dovedit a fi un succes în anumite industrii, implementarea sa universală este discutabilă. Eric Loomis, profesor de istorie a muncii, evidențiază dificultățile adaptării în domenii precum comerțul sau industria ospitalieră.

Schimbarea paradigmei tradiționale a muncii este un proces complex, dar nu imposibil. Experimentele și legislația emergentă demonstrează deschiderea către o abordare mai echilibrată a timpului și a vieții.

Vezi și: Care sunt țările din Europa unde oamenii muncesc cel mai mult. Austria și Norvegia, cele mai scurte săptămâni de lucru

Experimentul din Marea Britanie oferă argumente solide în favoarea săptămânii de lucru de 4 zile. Beneficiile pentru companii și angajați sunt semnificative, determinând o reevaluare a modului în care concepem munca și echilibrul vieții. Viitorul muncii pare a fi mai flexibil, mai eficient și mai orientat spre bunăstarea individului.