Misterul monstrului din Loch Ness ar putea fi rezolvat: Ipoteza „valurilor staționare”

de: Ozana Mazilu
02 12. 2024

Un fenomen natural rar ar putea explica celebrele apariții ale monstrului din Loch Ness, conform unui cercetător specializat. Alan McKenna, fondator al grupului de cercetare Loch Ness Exploration (LNE), susține că fenomenul valurilor staționare ar putea fi răspunsul la unele dintre misterele din jurul legendarului Nessie.

Valurile staționare, spune el, apar atunci când două valuri produse de ambarcațiuni, având aceeași frecvență și amplitudine, se întâlnesc și interferează pe suprafața apei. Rezultatul poate fi o serie de „cocoașe” care ies deasupra apei calme și care pot fi confundate cu silueta unui monstru.

Ce sunt valurile staționare și cum pot explica „Nessie”

Fenomenul valurilor staționare este unul complex și rar întâlnit, necesitând condiții precise pentru a se manifesta. Alan McKenna explică faptul că valurile produse de două bărci trebuie să fie identice ca dimensiune și viteză, iar direcțiile lor să fie opuse.

Aceste valuri apar frecvent în zone precum marina din Urquhart Bay, cunoscută și sub numele de Temple Pier, dar este mult mai dificil să fie capturate în apele deschise ale lacului. McKenna a reușit să înregistreze astfel de valuri la sudul lacului, în apropierea Fort Augustus, însă el speră să documenteze un astfel de fenomen chiar în inima lacului.

„Știm că valurile staționare există și au fost raportate de-a lungul timpului”, spune McKenna.

„Ceea ce ne lipsește este o filmare clară a unui astfel de val în mișcare, pe apele adânci ale lacului Loch Ness”.

Aceste valuri, atunci când ating vârfurile, pot fi confundate cu „cocoașe” care ies la suprafață, alimentând astfel mitul monstrului din Loch Ness.

Monstrul din Loch Ness: realitate sau iluzie?

De-a lungul anilor, numeroase teorii au încercat să explice existența „monstrului”. McKenna admite că multe dintre rapoartele privind Nessie pot fi explicate prin fenomene naturale sau iluzii optice. „Majoritatea celor care raportează astfel de apariții sunt turiști care nu sunt familiarizați cu comportamentul natural al lacului. În schimb, mă bazez mai mult pe relatările localnicilor, care văd zilnic Loch Ness și îi cunosc particularitățile.”

Cu toate acestea, McKenna nu exclude complet posibilitatea existenței unei creaturi necunoscute.

„Loch Ness este habitatul perfect pentru o creatură timidă, având 37 de kilometri lungime și adâncimi de până la 230 de metri. Apele sale reci și întunecate ascund foarte bine ceea ce se află sub suprafață”.

Pe parcursul timpului, au fost avansate mai multe teorii privind posibilii „candidați” pentru Nessie, inclusiv anghile gigantice, rechini din Groenlanda, sturioni de mari dimensiuni sau chiar foci cu gât lung. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste ipoteze nu a reușit să aducă dovezi concrete.

Grupul de cercetare condus de McKenna, LNE, se concentrează atât pe mitologia din jurul lui Nessie, cât și pe studierea mediului natural și ecologiei lacului Loch Ness. McKenna încurajează pe oricine este interesat de acest subiect să se alăture cercetărilor.

„Loch Ness este mai mult decât mitul unui monstru. Este un ecosistem fascinant și plin de mistere care merită explorat”.

Până când vor apărea dovezi definitive, mitul monstrului din Loch Ness continuă să captiveze imaginația oamenilor din întreaga lume.