Mâncarea devine un lux global: Ce alimente s-au scumpit cel mai mult
Creșterea prețurilor la alimente este o problemă globală, nu doar locală, iar ultimele date confirmă acest lucru. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), prețurile alimentelor au atins în luna octombrie cel mai ridicat nivel din aprilie 2023 până acum.
De la uleiuri vegetale și zahăr, până la lactate și cereale, aproape toate categoriile alimentare au cunoscut majorări de prețuri. Singura excepție este carnea, unde s-a înregistrat o ușoară scădere.
Zahărul și uleiurile vegetale, în topul scumpirilor
În luna octombrie, prețul zahărului a continuat să crească, înregistrând un avans de 2,6%, după ce în septembrie crescuse deja cu 10,4%. Potrivit FAO, temerile legate de condițiile meteorologice din principalele țări producătoare au alimentat această creștere.
Un alt produs cu scumpiri semnificative este uleiul vegetal, care a înregistrat o creștere de peste 7% luna trecută. Situația se datorează îngrijorărilor privind producția de ulei de palmier, unul dintre cele mai utilizate uleiuri la nivel global.
Prețurile cerealelor au urcat și ele cu 0,8%, un factor esențial având în vedere importanța lor în alimentația de bază. În schimb, produsele lactate au avut o creștere mai moderată, de aproape 2%, iar carnea a fost singura categorie unde s-a înregistrat o scădere, chiar dacă mică, de 0,3%.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, un indicator care măsoară fluctuațiile de prețuri pentru un coș format din produse de bază precum cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. Acest index este un barometru al pieței globale de alimente și oferă o imagine clară a tendințelor economice și sociale.
Fenomenul „micul dejun balcanic”, un trend alimentar surprinzător
Într-un context în care prețurile alimentelor cresc, tinerii din întreaga lume au început să adopte un stil alimentar diferit, numit „micul dejun balcanic”. Acest fenomen a devenit viral pe platformele sociale, cum ar fi TikTok, și include o selecție de alimente simple, dar nutritive: legume crude, pâine, brânză, mezeluri, murături și sosuri tartinabile.
Un dietetician citat de Realitatea explică popularitatea acestui trend: „Micul dejun balcanic este un exemplu foarte bun al modului în care tradițiile alimentare din întreaga lume pot oferi varietate și valoare nutritivă dietei noastre”.
Pe lângă gustul delicios, acest tip de mic dejun este apreciat pentru echilibrul său nutrițional. Legumele crude, cum ar fi ardeii kapia și roșiile, aduc o doză sănătoasă de vitamine, iar proteinele din brânză și mezeluri oferă energia necesară pentru începutul zilei.
Totuși, nutriționiștii atrag atenția asupra cantităților consumate. Murăturile și mezelurile, de exemplu, sunt bogate în sare, ceea ce poate reprezenta un risc pentru sănătate dacă sunt consumate în exces.
Acest fenomen nu este doar un tribut adus tradițiilor culinare din regiunea Balcanilor, ci și o reamintire a faptului că mesele pot fi simple, accesibile și pline de nutrienți, chiar și în vremuri economice dificile.
Creșterea continuă a prețurilor alimentelor la nivel global, combinată cu tendințele alimentare alternative, reflectă modul în care oamenii se adaptează la provocările economice. Indiferent dacă alegi să experimentezi un mic dejun balcanic sau cauți soluții pentru a gestiona mai bine bugetul alimentar, este clar că alimentația rămâne un subiect de interes major.