INTERVIU Dexonline.ro – comunitatea de voluntari care ne ajută să vorbim și să scriem corect în limba română

În era digitală, unde informația circulă rapid și nevoia de comunicare corectă ar trebui să fie esențială, dexonline.ro a reușit să se evidențieze în mentalul colectiv ca un pilon fundamental pentru vorbitorii de limbă română. Această platformă online nu doar că oferă definiții precise și detaliate ale cuvintelor, dar servește și ca un ghid esențial pentru utilizarea corectă a limbii române în diverse contexte. De la studenți și profesori, până la profesioniști din diferite domenii, dexonline.ro este un instrument indispensabil pentru oricine dorește să se exprime corect și coerent.

Deși pentru cei mai mulți dintre noi dexonline.ro este ”acolo” și pare că a picat din cer, realitatea din spate este una semnificativ mai complexă. De exemplu, mulți cred că are vreo legătură cu Academia Română sau este finanțat de statul român. NU este așa. Alții cred că, având în vedere cât de mare este serviciul pe care îl oferă multora dintre noi, echipa din spate ar trebui să se descurce destul de bine financiar. O altă concepție greșită. Pentru a spulbera câteva mituri legate de platforma online și pentru a asocia câteva nume și fețe acestei inițiative cu o vechime de peste două decenii, în urmă cu câteva zile am decis să le iau un interviu. Cu această ocazie, voi explora nu doar cum a început această inițiativă și cum funcționează, dar și impactul său asupra educației și comunicării în limba română.

Ca o notă foarte importantă, interviul de mai jos, la cererea dexonline.ro, va folosi ortografia cu î din i în interiorul cuvintelor. Deși legal, această ortografie este greșită de câteva decenii, echipa din spatele proiectului este o susținătoare a ei și a explicat de ce speră ca la un moment dat să se revină la ea în acest articol de pe blogul Dexonline. 

Playtech.ro: Cum a început proiectul dexonline și care a fost motivația principală din spatele acestuia?

dexonline.ro: Proiectul dexonline a pornit oarecum în joacă, de la o dispută lingvistică între prieteni — care este pluralul lui cratiță: cratițe sau crătiți? Tocmai am spus povestea în ultimul nostru newsletter.

În 2001, Cătălin Frâncu era student la MIT. Mica comunitate de români de acolo — foarte riguroși cu limba — ducea lipsa unui DEX, a unui dicționar online, de fapt, cum aveau alte limbi. Această nevoie s-a suprapus cu dorința lui Cătălin de a învăța să facă site-uri web. Așa s-a născut ideea dexonline: să punem dex_on_line.

În același timp, în alte părți ale lumii, mai mulți jucători de scrabble — Octavian Mocanu (Barcelona), Matei Gall (Brașov), Radu Borza (Torino) — ca să îi amintim doar pe cei care au rămas alături de dexonline pînă în zilele noastre — s-au reunit într-o comisie tehnică pentru a găsi cea mai bună soluție de dicționar pentru scrabble, unul care să devină oficial, girat de Federația Română de Scrabble.

Existența Internetului a făcut ca „astrele” să se alinieze și oferta software s-a întîlnit cu nevoia stringentă a unui dicționar online și cu cîțiva oameni entuziaști, dornici să își ofere timpul și energia pentru realizarea lui. La mai puțin de un an de la această întîlnire, DEX-ul era deja digitalizat și disponibil online!

Aceasta este e povestea pe scurt. Dacă vreți mai multe amănunte despre modul în care s-a dezvoltat proiectul de-a lungul timpului, le găsiți în articolul Romanian Collaborative Lexicography: A Brief History of dexonline (limba engleză).

Playtech.ro: Cîți oameni fac parte din echipa dexonline?

Sîntem o mică echipă de voluntari, vreo 10-15 (mai mult de jumătate sînt desenatori). Ținem aici evidența la zi. Dar sîntem agili, ne mișcăm repede, facem multe lucruri și părem mai mulți! Serios vorbind, majoritatea voluntarilor sînt capabili să lucreze în mai multe zone ale proiectului: dacă te plictisești de un dicționar, poți încerca altul; dacă te plictisești de introdus definiții, le poți corecta/modera pe ale altora; dacă vrei să faci o pauză de la definiții, poți contribui cu articole lingvistice (corectură și editare); dacă vrei să te distrezi, faci o postare amuzantă pe facebook și tot așa…

Playtech.ro: Pentru cei mai mulți dintre ei acesta este un job full-time sau mai degrabă un proiect de pasiune?

Nimeni nu lucrează full-time la dexonline. Sau mai precis, nu mai lucrează. Mulți ani, Cătălin doar asta a făcut (tot ca voluntar, să fim bine înțeleși), dar de ceva timp s-a implicat și în alte proiecte, personale, fără legătură cu dicționarele.

Pentru noi, dexonline e pasiune: pentru limba română, pentru români, pentru echipa asta minunată pe care am reușit să o formăm. Însă toți lucrăm și în alte părți, altfel n-am avea timp (și uneori nici bani) pentru pasiuni… Sigur, ne-am bucura ca donațiile și sponsorizările să ne permită să ne dedicăm full-time proiectului, dar nu este cazul.

Playtech.ro: Ce specializări au?

Avem specializări foarte diverse, probabil tocmai asta dă coeziune proiectului și ține legată echipa:

• arhitectură: Ramona Costea, Tiberiu Teodor-Stanciu, profi la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” din Iași; Ioana Adelina Boroș, Ștefania Lupan și întreaga echipă de la biroul de arhitectură Miolk;
• contabilitate: Sorin Herciu, expert contabil în Bistrița;
• desen: Andrea Homorodean, Cristina Monea, Ana-Maria Gălețeanu;
• filologie: Anca Alexandru, profă de franceză la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați; Carmen Borza, profă de română la Școala Centrală din București;
• filologie-istorie: Oana Ciobancan, profă de istorie în Arad;
• game design: Nina Croitoru, Elena Roșu;
• informatică: Cătălin Frâncu, pregătește elevi pentru olimpiada internațională de informatică;
• inginerie: Laurențiu Bașchir, inginer în Tulcea;
• jocuri de societate — scrabble: Matei Gall, fost președinte al Federației române de scrabble, în prezent pensionar;
• matematică, inginerie, project management: Radu Borza, IT-ist aproape corporatist la PayU;
• microelectronică și informatică: Octavian Mocanu, expert în inteligență artificială în Barcelona și fost campion mondial la scrabble în catalană;
• web design: Sonia Frâncu, coordonatoare a proiectului Dignitas.

Dar „specializarea” care a făcut din dexonline ceea ce este nu se studiază la școală: acribia, conștiința lucrului bine făcut, dorința de a contribui la binele comunității și de a lăsa ceva de valoare în urmă.

Playtech.ro: Cît de dificil este să țineți în picioare un proiect de anvergura dexonline, atît financiar, cît și logistic?

Fiind un proiect în care sînt implicați în exclusivitate voluntari, ducem o viață foarte simplă: n-avem birocrație, n-avem șefi. Însă recunoaștem că nu reușim decît să ținem proiectul pe linia de plutire. Cum spuneam, uneori s-a întîmplat să scoatem bani din buzunar ca să ne facem treaba.

Logistic nu avem probleme, avem toată experiența necesară. Cred că cel mai bine s-a văzut în pandemie cînd traficul intens generat de școala online ar fi putut să ne scape de sub control, dar nu s-a întîmplat.

Problema principală este lipsa resurselor, în special a celor financiare. Donațiile și sponsorizările abia acoperă cheltuielile pentru unul din cele două servere. Din acest motiv, am cochetat o scurtă perioadă de timp cu reclamele servite din exterior, însă deja avem 7 ani de cînd am renunțat la ele pentru că încetineau site-ul aproape de 10 ori (și la analiticele Google am renunțat din același motiv). Sigur, încă avem spațiu pentru un banner (ne îngrijim noi de servirea reclamelor), dar îl folosim mai mult pentru promovare internă, căci companiile mari ne doresc doar prin intermediari care au același păcat explicat mai sus.

Că veni vorba de pandemie: nu că ne împăunăm cu reușita proiectului nostru, dar, sincer, am așteptat măcar o vorbă bună de la instituțiile statului pe care le-am suplinit cu mare succes în acea perioadă în care cele mai multe școli din România erau la stadiul de alfabetizare în materie de digitalizare. Serverele noastre au fost suprasolicitate de trafic. Am invesit timp, energie și bani personali ca să optimizăm codul și să monitorizăm serverele. Oare cum ar fi fost dacă nu mergea dexonline în pandemie? Nu îndrăznim să ne imaginăm…

Playtech.ro: Ce trafic are dexonline, dacă puteți împărtăși această informație? Procentual, cîți oameni accesează platforma din țară și cîți din străinătate?

Nu este niciun secret! De altfel, publicăm periodic informații de acest gen, fie pe blogurile personale, fie pe rețelele sociale. Sau aducem la zi documentele din wiki-ul nostru.

În fiecare lună avem aproximativ 5 milioane de utilizatori unici care accesează cam 30 de milioane de pagini (peste 75% fiind căutări de cuvinte). La nivel de an, în 2023 am avut aproximativ 20 de milioane de utilizatori unici care au făcut 298 de milioane de accesări, din care 225 de milioane au fost căutări de cuvinte, restul paginilor accesate fiind cele cu articole lingvistice, jocuri, cuvîntul zilei, cuvîntul lunii etc.

În ceea ce privește originea căutărilor, deci a căutătorilor, 90% vin din țară și din Republica Moldova, restul sînt din străinătate. Și în interiorul țării e interesantă statistica, căci un sfert dintre căutări provin din București. Dacă am lua numărul de căutări pe utilizator, conduce Iașiul, urmat îndeaproape de București, Timișoara, Brașov, Galați și Cluj.

Playtech.ro: Cît de importantă este comunitatea voastră de urmăritori de pe Facebook și Instagram pentru proiectul dexonline?

Aici discuția este relativ simplă: noi chiar nu avem nevoie de urmăritori… Fără modestie, considerăm că avem ceva de spus: chiar fără voluntariatul la dexonline, sîntem toți oameni cu pregătire solidă, ne pricepem la ceea ce facem și putem pune lucrurile într-o altă perspectivă decît o minte supusă și cu frică de… dezbatere! Să fie clar: noi nu ne-am dorit să avem urmăritori, căci considerăm că rețelele sociale reprezintă o pierdere de timp. Pe facebook creșterea pînă la 400.000 de abonați a venit natural, fără să facem ceva în privința asta, ceea ce arată că românii simt nevoia atît de firească… să se respecte pe ei înșiși, să-și respecte limba, deci să se exprime corect! Iată de ce încercăm să ne continuăm apostolatul educativ pe rețele, atît cît s-o putea. Deja avem lupta noastră cu facebookul, ne gîndim serios să îi părăsim, mai ales că avem confirmarea că lucrăm cu un shadow ban impus discreționar și, evident, neanunțat. Nu are sens să ne luptăm cu strategii josnice, e mai cinstit să ne retragem. Preferăm o comunicare directă, neintermediată, cu utilizatorii, așa că, mai nou, ne concentrăm pe newsletter… Norocul nostru că avem voluntari entuziaști ca Anca, care a reușit să ne catalizeze în direcția asta. Vă puteți abona la newsletter pe pagina noastră principală sau aici.

Playtech.ro: Am văzut că sunteți foarte bine indexați pe Google pe majoritatea căutărilor legate de definiții. Cum vedeți schimbările anunțate de Google legate de rezultate pe bază de inteligență artificială pentru a oferi răspunsuri la majoritatea întrebărilor fără să mai fie necesară deschiderea unei pagini web, mai ales în contextul în care informațiile folosite, cel mai probabil vin tot de la voi de pe site? Sunteți afectați de aceste modificări, ați simțit în ultimele luni fluctuații semnificative de trafic?

Vă dați seama că nici măcar Google nu are interesul să omoare găina cu ouăle de aur! Înțeleg și ei că dacă fac să dispară sursa informațiilor nu-și mai pot actualiza modelele, nu mai au de unde. Iar extragerea informațiilor relevante și afișarea lor fără să mai necesite deschiderea paginilor există de mult timp, dinainte de asaltul aplicațiilor de tip ChatGPT. În orice caz, la nevoie, ne vom adapta, chiar ne pregătim să antrenăm și noi un model de IA bazat pe dicționarele noastre (sigur, ne trebuie oameni, timp și bani, dar am identificat deja cîteva potențiale aplicații foarte interesante).

Nu am simțit nicio modificare în ceea ce privește traficul, deocamdată e la același nivel, chiar crește ușor. Singurul loc unde ne scade „traficul” este pe facebook, dar știm deja că acolo sîntem penalizați pe furiș.

Playtech.ro: Ce tehnologii și metodologii folosiți pentru a gestiona și actualiza constant baza de date a dicționarului?

Nu avem preferințe pentru o tehnologie anume. Dacă ar merge să introducem definițiile cu sapa, am da și cu sapa. Doar de oameni avem nevoie pentru actualizarea bazei de date. După moartea celei mai vechi și mai prolifice dintre colaboratoarele noastre, Laura Gellner, am avut noroc și au apărut doi noi voluntari serioși, Oana Ciobancan și Sorin Herciu. Amîndoi au prins microbul corectării dicționarelor. Altfel, totul este pregătit pentru noi voluntari. Partea de automatizare a muncii voluntarilor există mulțumită lui Radu Borza, urmează îmbunătățirea importului automat de dicționare noi (care sînt deja în format digital). Singura „metodologie” necesară e minuțiozitatea și dorința de a te face util.

Playtech.ro: Cum vedeți viitorul platformei dexonline și ce planuri aveți pentru dezvoltarea acesteia în următorii ani?

Planuri mărețe avem de la înființare. Le-am pus pe majoritatea pe pagina de donații, găsiți acolo o listă cu proiectele pe care le-am dori(t) realizate. Putem face aici o listă scurtă: dicționarul vizual, aplicația de găsit noi cuvinte în spațiul digital, adăugarea mai multor dicționare vechi, crearea unei baze de date cu cuvinte în context, aplicație pentru pronunțarea cuvintelor, integrarea inteligenței artificiale pentru căutări, crearea de jocuri bazate pe cuvinte… și lista poate continua. Avem multe idei, știm cum să le aducem la viață, dar ne trebuie resurse și umane, și financiare.

Faptul că, pe de o parte, lumea nu donează (cu mici excepții, ar fi nedrept să nu le mulțumim puținilor donatori), că marile companii nu-și doresc să ne sponsorizeze, că statul ne evită… iar pe de altă parte, traficul este la cote măricele… pentru noi, asta înseamnă că sîntem victimele propriului nostru succes: lumea crede că dicționarul de pe net este ceva firesc, permanent și că li se cuvine. Această percepție ne este confirmată și de nenumăratele mailuri pe care le primim la poșta redacției, în care suntem confundați cu Academia Română. Spunem de cîte ori avem ocazia: dexonline.ro nu este site-ul Academiei Române.

Am colaborat cu Academia pentru alte activități – de exemplu, le-am creat un site pentru depistarea și analizarea greșelilor din presa scrisă, vezi cusurgiu.ro. Însă în materie de dicționare, nu s-au arătat interesați de o eventuală colaborare. Le-am oferit ajutorul nostru ca experți IT; odată corectate DOOM-ul și DEX-ul de către voluntarii noștri, le-am propus să le dăm lista cu greșeli… aceste încercări de colaborare au rămas fără răspuns din partea dumnealor.

Ca o încheiere la întrebarea dumneavoastră și a întregului interviu, vrem să transmitem oamenilor că viitorul dexonline nu mai depinde doar de noi, ci și de dorința și interesul lor.