Gândacii sunt din ce în ce mai mulți. Vina este, surprinzător, a oamenilor

Gândește-te la gândacii germani ca la acei musafiri nedoriti care par să nu plece niciodată din casa ta. Acești gândaci sunt nu doar invazivi, ci și maeștri în supraviețuire și adaptare.

Dar de unde provin acești gândaci care populează clădirile din întreaga lume? Această întrebare a rămas o enigmă până acum, când cercetătorii au folosit secvențierea ADN-ului pentru a descoperi rădăcinile lor în estul Indiei și Bangladesh.

Ce se știe despre gândacii germani

Blattella germanica a fost detectat pentru prima dată în Europa de Est în timpul Războiului de Șapte Ani (1756-1763), când a fost observată în depozitele de alimente ale armatei.

Fiecare dintre forțele combatante a numit gândacul după celălalt – rușii l-au numit gândac prusac, în timp ce soldații britanici și prusaci l-au numit gândac rusesc.

Ulterior, în 1767, biologul suedez Carl Linnaeus a clasificat și numit specia Blatta germanica, numele latin al genului provenind de la evitarea luminii, iar germanica pentru că specimenele examinate au fost colectate în Germania.

Misterul originii gândacului german a început să fie dezvăluit atunci când cercetătorii au comparat secvențele ADN-ului gândacului german cu cele ale speciilor similare din Asia.

Acest studiu a relevat o potrivire strânsă între secvența ADN-ului gândacului german și Blattella asahinai din Golful Bengal.

Aceasta indică o divergență acum aproximativ 2.100 de ani, sugerând o adaptare la locuințele umane după lărgirea habitatului.

Cercetările privind secvențele ADN-ului au dezvăluit și modelele de migrație ale gândacului german.

Prima migrație, „începutul sfârșitului”

Prima migrație a avut loc către vest din Golful Bengal acum aproximativ 1.200 de ani, odată cu negustorii și armatele, iar a doua către est în Indonezia acum aproximativ 390 de ani, odată cu companiile comerciale europene.

Cercetările arată că gândacii germani au ajuns în Europa acum 270 de ani, ceea ce coincide cu înregistrările istorice din timpul Războiului de Șapte Ani.

Ulterior, aceștia s-au răspândit în întreaga lume acum 120 de ani, facilitată de comerțul global și îmbunătățirile în construcții.

Evoluția comportamentului nocturn și a rezistenței la insecticide a reprezentat provocări pentru controlul dăunătorilor.

Haitele pentru gândaci au fost inițial eficiente, dar au devenit mai puțin eficiente pe măsură ce gândacii au evoluat preferințe.