Cele mai populare băuturi în Roma Antică, înainte de Hristos. Cum se hidradau soldații din legiuni și țăranii săraci

În Roma Antică, băuturile consumate zilnic variau în funcție de statutul social și de condițiile de viață ale fiecărui grup, iar descrieri despre viticultura romană datează din anul 160 înainte de Hristos.

De la vinuri sofisticate la băuturi fermentate simple, romanii aveau o paletă diversificată de opțiuni pentru hidratare. În special pentru soldați și țărani, existau soluții practice și accesibile care le asigurau atât hidratarea, cât și protecția împotriva contaminării apei.

Vinul și varianta sa diluată, preferată de romani

Vinul era o componentă de bază în cultura romană și nu doar un simbol al clasei sociale. Romanii diluau vinul cu apă înainte de a-l consuma, deoarece fermentația necontrolată îl făcea foarte tare. Această diluare avea un dublu rol: pe de o parte, reducea tăria alcoolică, pe de altă parte, era un obicei cultural legat de moderație și rafinament.

Chiar și în timpul cinelor festive, vinul era adesea servit sub formă de mulsum, o băutură obținută din vin amestecat cu miere, oferind o aromă ușor dulceagă. Romanii au dezvoltat o varietate de rețete de vinuri speciale. Passum, un vin de stafide originar din Cartagina, era deosebit de dulce și tare, apreciat pentru aroma sa intensă.

Alte variante, cum ar fi conditum, includeau amestecuri de vin cu miere și diverse condimente. O rețetă specială, conditum paradoxum, includea piper, frunze de dafin, șofran și curmale, ceea ce transforma vinul într-o băutură complexă, cu gust bogat. Aceste amestecuri erau preferate de aristocrați și oamenii din clasa de mijloc, în timp ce vinul simplu diluat era mai accesibil și consumat zilnic de majoritatea cetățenilor.

Posca – băutura soldaților și a țăranilor

Pentru soldații romani și pentru țăranii săraci, posca era o băutură esențială și accesibilă. Aceasta era obținută prin amestecarea vinului acru de calitate inferioară sau a oțetului cu apă, la care se adăugau uneori ierburi pentru a-i îmbunătăți gustul. Posca avea avantajul de a fi mai sigură decât apa, care deseori era contaminată.

În campanii, legiunile romane cărau cantități mari de posca, băutura devenind o parte importantă din rațiile soldaților. Aceasta nu doar că oferea hidratare, dar și contribuia la prevenirea bolilor digestive.

Consumul de posca era privit ca un simbol al egalității și modestiei în cadrul legiunilor. Generalii și chiar împărați precum Hadrian au adoptat obiceiul de a bea posca împreună cu soldații, pentru a-și demonstra sprijinul și solidaritatea. În acest mod, posca a devenit nu doar o băutură, ci un element de legătură socială între gradele militare.

Simplă și accesibilă, posca a rămas una dintre băuturile preferate în rândul claselor de jos și a soldaților, contribuind la imaginea legiunii romane ca o forță unitară și disciplinată.

Berea, considerată o băutură vulgară

Spre deosebire de vin, berea (numită cerevisia) era percepută ca o băutură vulgară, asociată cu popoarele barbare din afara granițelor Romei. Deși populară în provinciile nordice și consumată de unii locuitori ai imperiului, berea nu a avut o reputație bună în centrul Romei.

Această percepție derivă în mare parte din diferențele culturale dintre romani și populațiile cucerite, care aveau propriile tradiții și preferințe de consum. Romanii considerau berea o alternativă primitivă și inferioară vinului, iar această atitudine reflecta diferențele sociale și culturale dintre popoare.

Totuși, în provincii, cerevisia era acceptată și chiar apreciată ca o băutură hrănitoare, fiind folosită și în ritualuri sau ocazii speciale. În contrast cu vinul rafinat al romanilor, berea era văzută ca o băutură simplă, specifică claselor de jos sau a comunităților rurale.

Tradițiile de consum și rolul lor social

Băuturile din Roma Antică nu erau doar pentru hidratare. Ele aveau un rol cultural și simbolic important, subliniind identitatea socială și culturală a romanilor. Vinul, de exemplu, era considerat o expresie a sofisticării și a civilizației, în timp ce posca devenise un simbol al legiunilor și al rezistenței soldaților în campanii.

Berea, cu toate că era desconsiderată în Roma centrală, a fost apreciată în alte părți ale imperiului și a rămas un element tradițional important în provinciile nordice și estice.

Băuturile consumate de romani reflectau diversitatea imperiului și diferențele sociale și culturale din cadrul acestuia. Fie că vorbim despre vinuri aromate și sofisticate, posca soldaților sau berea vulgară, fiecare băutură contribuia la definirea și consolidarea identității romane, atât în Roma, cât și în provinciile îndepărtate.

Această diversitate de opțiuni și simboluri ale băuturilor reflectă complexitatea culturală și economică a Romei Antice, oferindu-ne o perspectivă interesantă asupra modului în care romanii se raportau la hidratare și socializare.