Avertismentul BNR despre majorarea pensiilor din 2024. Adevărul despre situația în care se află România
Coaliția de guvernare PNL – PSD se preocupă intens de campania electorală din 2024. Din acest motiv, și-a asumat o serie de angajamente față de principalul electorat al României, pensionarii, fără niciun fel de conștientizare a consecințelor economice pe care le vor avea gesturi precum majorarea pensiilor cu 40% sau, în unele cazuri, dublarea lor.
Daniel Dăianu este Președintele Consiliului Fiscal din cadrul Băncii Naționale a României și, la mijlocul acestei săptămâni, a făcut public un avertisment cât se poate de serios pe marginea realității economice a țării, în contextul dublei majorări a pensiei din acest an. Deși există o șansă infimă să trecem ”la mustață” peste anul în curs, conform datelor pe care le are oficialul BNR, 2025 va fi ”un punct de inflexiune în consolidarea bugetară prin noi măsuri fiscal – bugetare”.
De ce majorarea pensiilor este o problemă
Daniel Dăianu nu a contestat la niciun nivel că noul lege a pensiilor are ca scop corectarea sau eliminarea inechităților din sistemul autohton de pensii. În condiții ideal, noul efort legislativ ar trebui să facă pensiile de stat mai sustenabile pe termen lung, dar în contextul deficitului bugetar major pe care îl are România, este improbabil ca acest lucru să se întâmple. Avertismentul BNR vine deși noua lege a implicat o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială și implică, printre altele, un jalon din PNRR.
Totul pleacă de la impactul bugetar pe termen scurt și mediu. După cum explică Dăianu, în anii următori, de acum înainte, există necesitatea realizării corecției bugetare către un deficit de 3%. Dacă nu se vor lua măsuri aspre în acest sens, există riscul ca țara noastră să nu reușească să iasă din procedură de deficit excesiv, în care se află în prezent.
Ce nu înțelege coaliția PSD – PNL
”Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu.
Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA, ce include amânări de plăţi în jur de 6% din PIB.
Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe”, a explicat Daniel Dăianu, conform Agerpres.
Punctual, indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie are un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei, respectiv 0,9% din PIB. Totodată, recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei, respectiv 0,6% din PIB, în 2024 şi de circa 33 de miliarde de lei, respectiv 1,8% din PIB, în 2025. În consecință, după cum a explicat președintele Consiliului Fiscal, noua lege a pensiilor se traduce prin creșterea de cheltuieli permanente ale bugetului public și accentuează deficitul structural al României. Pentru consolidare bugetară se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alături de măsuri necesare de creştere a veniturilor fiscale şi eficientizare de cheltuieli.