Țara lui Putin rămâne în OSCE. De ce nu poate fi exclusă Rusia din grupul european

Președinta Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Helga Maria Schmid, s-a pronunţat împotriva apelurilor Kievului ca Rusia să fie exclusă din acest for cu 57 de state, ca urmare a războiului din Ucraina. Menţinerea canalelor diplomatice deschise nu înseamnă că este vorba despre o aprobare, a explicat șefa OSCE.

Rusia rămâne în Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

„În orice caz, din perspectiva de astăzi, cred că are sens ca Rusia să rămână membră OSCE”, a declarat Schmid.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, ceruse ca Federația Rusă să fie exclusă din OSCE din cauza invaziei sale. „La un moment dat, vom avea nevoie din nou şi de canale pentru discuţii”, a spus președinta grupului, observând că OSCE este singura organizaţie de securitate unde toţi actorii cheie din Europa stau la aceeaşi masă.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare a apărut din confruntarea Războiului Rece şi a fost fondată de state care aveau interese foarte diferite, dar încercau să prevină escaladarea, a adăugat ea.

Helga Schmid a punctat că traficul de persoane a crescut dramatic în conexiune cu războiul președintelui rus Vladimir Putin: „Căutările online din toată lumea pentru servicii sexuale şi imagini pornografice cu femei şi copii ucraineni au crescut cu până la 600% de la începutul conflictului. Traficarea femeilor însărcinate a crescut, de asemenea, semnificativ”.

De ce țara lui Putin nu poate fi exclusă din OSCE

La începutul lunii decembrie, la reuniunea miniştrilor de Externe ai statelor membre OSCE, desfăşurată la Lodz (Polonia), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu a reuşit să ajungă la o declaraţie sau la un acord care să reflecte condamnarea Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, ridicând semne de întrebare asupra viitorului acestui grup.

Majoritatea participanţilor la Consiliul Ministerial al OSCE au recunoscut că au de-a face cu o „provocare fără precedent”. Pentru ca Rusia să fie exclusă din Organizație, este nevoie de acordul Moscovei. Totuși, la acea vreme, secretara generală a formului, Helga Maria Schmid, a descris reuniunea de la Lodz ca fiind un „succes”, întrucât a fost observat „un angajament general pentru susţinerea Ucrainei şi apărarea acordurilor de la Helsinki”, referire la anul 1975, care a favorizat atunci „destinderea” între blocul comunist şi cel occidental.

În replică, ambasadorul rus pe lângă OSCE, Aleksandr Lukaşevici, a criticat Occidentul, acuzându-l că „defavorizează diplomaţia şi caută confruntarea”. Potrivit oficialului diplomatic, SUA sunt „vinovate de bombardarea sălbatică timp de 78 de zile” a fostei Iugoslavii.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a vrut să participe la reuniunea OSCE de la Lodz, dar autorităţile poloneze l-au declarat persona non grata, decizie considerată „provocatoare” de către Kremlin.