Mai bogat ca Țiriac, mai darnic ca Becali, primul mahăr român moare singur, în frig: cum l-au „jefuit” hulpavii comuniști pe Jean Mihail

Despre Jean Mihail, se spune că ar fi fost cel mai bogat om din România și nu neaparat în epoca sa, ci raportat la toate timpurile.

Mai mult, el a fost mai mult decât atât, fiind, de asemenea, și unul dintre cei mai mari filantropi pe care i-a avut vreodată țara noastră.

Jean Mihail, moșternitor „pe bandă rulantă”

Jean Mihail și-a trăit viața de adult în mare parte în perioada interbelică, moment în care averea sa a atins vârful.

S-a născut în anul 1875, iar până în anii ’30 ajungea să fie cel mai bogat om din România, recordul său nefiind atins nici măcar în ziua de astăzi. Cu alte cuvinte, dacă i-ai compara, atât Ion Țiriac, cât și Gigi Becali ar pierde această întrecere.

Jean Mihail a fost fiul latifundiarului Dinu Mihail și, așa cum este lesne de înțeles, a moștenit averea lăsată în urmă de tatău său.

În anii 1920, aceste era deja proprietarul mai multor moșii importante din județele Galați, Dolj, Gorj, Olt, Ilfov, Mehedinți sau Teleorman.

Printre altele, el deținea o vilă în Florești, județul Prahova, dar și o alta în București, pe Calea Victoriei. Era, de asemenea, deținătorul unei proprietăți la Castelul Zamora, în localitatea Bușteni.

Norocul avea să treacă încă o tură pe la el prin poartă când, în anii ’30, moștenește încă o avere imensă, de data aceasta de la două dintre mătușile sale.

Mai târziu, el își construia încă o proprietate impresionantă, de data aceasta în centrul orașului Craiova, unde se născuse. Clădirea poate fi văzută în imaginea de mai jos și, în zilele noastre, este sediul Muzeului de Artă din „capitala” Olteniei.

A ajutat statul român să depășească criza economică din anii ’30

Atât de bogat era Jean Mihail încât în timpul marii crize economice care a avut loc în perioada 1929 și 1933, el a decis să ajute statul român să depășească neajunsurile. În acest sens, a girat direct pentru stat.

De altfel, nimeni altcineva nu și-ar fi putut asuma o asemenea misiune, întrucât nimeni nu mai avea, ca el, o avere de peste un miliard de lei (la cursul bancar al vremurilor respective), dar și lichidități de mai bine de nouă tone de aur.

În paralel, el a fost, așa cum îți povesteam anterior, unul dintre cei mai importanți filantropi români.

De-a lungul vieții sale, a făcut nenumărate donații către liceul unde a studiat, asigurând, deopotrivă, fonduri de studii pentru elevii și studenții cu situația materială dificilă, dar dornici de carte.

În plus, a construit, dar și renovat, o serie de așezăminte bisericești.

Totuși, în ciuda multelor sale acte de caritate, se pare că sfârșitul său nu a fost unul întocmai demn de viața pe care o trăise.

În data de 23 februarie 1936, Jean Mihail deceda, la vârsta de 60 de ani, la palatul său din Craiova (vezi fotografia de mai sus), răpus de bronhopneumonie virală.

Despre moartea acestuia, se spune că s-ar fi întâmplat în singurătate. Mihail ar fi sfârșit fără niciun membru al familiei alături, într-o cameră ce nu beneficia de încălzire.

A fost înmormântat la Cimitirul Ungureni din Craiova, iar, la acea vreme, școlile și-au suspendat cursurile pentru o zi, în amintirea acestuia.

Cum nu a fost niciodată căsătorit și nici copii nu a avut, averea lui Jean Mihail a ajuns în grija statului.

Totuși, imediat după venirea la putere a comuniștilor, tot ce i-a aparținut vreodată omului de afaceri a fost naționalizat, iar bunurile sale împărțite hulpav între oamenii importanți din Partidul Comunist Român.