În România interbelică au existat câțiva oameni bogați, foarte bogați, care, la un moment dat, au pus umărul la ridicarea economică a României. Printre acești câțiva s-a numărat și Jean Mihail, considerat a fi cel mai bogat român din perioada interbelică.
În 1933, simțindu-și sfârșitul, bogătașul își scrie testamentul, pe data de 14 februarie, prin care își lasă întreaga avere statului român, cu obligativitatea ca autoritățile să le ofere o soartă mai ușoară țăranilor prin distribuirea de loturi de pământ. Cerea statului român să folosească banii pentru avansarea educației, prin construirea de școli, biblioteci, „cursuri elementare de agricultură, higienă și medicină populară”.
În același testament, obliga statul să construiască azile de bătrâni pentru cei în vârstă și lipsiți de mijloace de trai, dar și organizarea unei Academii de Agricultură, printre multe altele. Ioan C. Mihail a decedat la Bucureşti, în data de 23 februarie 1936, diagnosticul oficial fiind ”bronhopneumonie virală”, conform istoricului de artă Paul Rezeanu. Trupul său, conform dorinţei sale testamentare a fost înhumat în cavoul familiei sale din Cimitirul Ungureni, aflat în Craiova. În ziua funeraliilor sale, şcolile şi-au închis cursurile, iar presa locală titra, în 1936:
”Defunctul nostru miliardar Craiovean JEAN C. MIHAIL a lăsat întreaga sa avere care, se cifrează astăzi, la suma de PATRU MILIARDE LEI, „Statului Român”.
Nimic din ceva lăsa prin testamentul din 1933, din păcate nu s-a realizat, iar imensa avere lăsată de Jean Mihail s-a pierdut, unde, doar cei care au folosit sumele imense de bani, la acea vreme, știu.
Pe numele său Ioan C. Mihail, bogătașul României interbelice, era descendent al unei familii de aromâni stabilită în Craiova în prima jumătate a secolului XIX, născut la data de 30 octombrie 1875. Familia bogătașului deținea moșii în mai multe județe ale Olteniei, printre care și în Ceauru, în județul Gorj. Rămânând singur, de tânăr, în urma decesului părinților, a urmat şcoala primară la Craiova, apoi liceul, Facultatea de Drept, la Paris, unde a devenit doctor în Drept.
Ioan C. Mihail moștenește o avere considerabilă, la care s-au mai adăugat, în timp, și alte câteva mii de hectare de pământ, din partea unor mătuși, printre care și celebra moșie Deveselu. În perioada interbelică, era la modă, dacă erai bogat, era obligatoriu să intri în politică, sau cum se mai spunea să-ți ”cumperi locul” într-un partid, lucru pe care îl face și Jean Mihail, intrând în rândurile Partidului Conservator de la acea vreme, ajungând deputat în Parlamentul României. La terminarea Primului Război Mondial se mută la Partidul Național Liberal și devine senator al acestuia.
În anul 1917, printr-o lovitură politică și socială, în urma votării în favoarea împroprietărirea țăranilor și exproprierea marilor moșii, Jean Mihail reușește să devină cel mai bogat român interbelic, ca urmare a despăgubirilor legii exproprierii și ca o consecință a închirierii proprietăților sale unor particulari sau persoane juridice.
În 1929, când la nivel mondial, deci și în România lui Carol al II-lea, a început Marea Criză, Jean Mihail face unul din cele mai șocante gesturi, astfel că ia decizia să garanteze un împrumut extern al României, absolut vital pentru depăşirea crizei, cu propria sa avere, impresionantă prin active şi prin rezervele de numerar.