Dezastru pentru Rusia la reîntoarcerea pe Lună. Ce s-a întâmplat cu sonda Luna-25, era prima misiune din 1976

Încercarea Rusiei de a reveni pe Lună s-a soldat cu un eșec răsunător. După ce în anii ’50 și ’60, URSS conducea cursa spațială, trimițând primul satelit pe orbita Pământului, dar și primul om în Cosmos, fostul imperiu comunist sovietic a fost lăsat mult în urma SUA și chiar a altor state. Recent, sonda Luna-25, ce trebuia să aselenizeze luni, 21 august, nu și-a îndeplinit misiunea, prima de acest fel pentru Rusia din 1976.

Dezastru pentru Rusia la reîntoarcerea pe Lună

În 1957, URSS devenea prima țară care plasa un satelit pe orbita Pământului – Sputnik 1. Iar în 1961, pe fondul Războiului Rece, conducea detașat cursa spațială, umilindu-i pe americani după ce Iuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spațiu. Însă, de atunci, problemele economice au dus la diminuarea tot mai mare a forței sovieticilor de a cuceri cosmosul.

Astfel, Rusia (fosta URSS) nu mai încercase o incursiune pe Lună de la misiunea Luna-24 din 1976, în vremea când Leonid Brejnev conducea Kremlinul.

De aceea, lansarea sondei Luna-25 era menită să dea un nou impuls sectorului spaţial rusesc, care se confruntă de ani de zile cu probleme de finanţare şi scandaluri de corupţie, iar acum este izolat din cauza conflictului din Ucraina.

Sonda era programată să ajungă pe satelitul natural al Terrei, luni, 21 august, dar s-a prăbuşit pe Lună în urma unui incident produs sâmbătă în timpul unei manevre prealabile aselenizării, a anunţat duminică agenţia spaţială Roscosmos, conform IFLScience.

Sâmbătă, „în jurul orei 14.57 (11.57 GMT), comunicarea cu Luna-25 a fost întreruptă”, a anunţat agenţia spaţială rusă într-un comunicat de duminică.

Ce s-a întâmplat cu sonda Luna-25, era prima misiune din 1976

„Conform rezultatelor preliminare” ale anchetei, dispozitivul „a încetat să mai existe în urma unei coliziuni cu suprafaţa lunară”, a adăugat Roscosmos.

O rachetă Soiuz 2.1 care transporta sonda Luna-25 fusese lansată de pe cosmodromul Vostochni, la 5.550 km est de Moscova, pe 11 august, la 02:11, ora Moscovei. Sonda a fost propulsată de pe orbita Pământului către Lună puţin peste o oră mai târziu. Sonda selenară a intrat pe orbita Lunii pe 16 august şi urma să aselenizeze în mod controlat luni.

Sâmbătă, „aparatul s-a mutat pe o orbită imprevizibilă” şi s-a prăbuşit pe Lună, după cum a explicat Roscosmos.

Agenţia a precizat că o comisie specială cercetează circumstanţele eşecului misiunii sondei selenare.

„O comisie interministerială” va fi responsabilă de elucidarea motivelor incidentului care a provocat pierderea Luna-25, a mai anunţat Roscosmos, care nu a oferit informaţii privind posibilele cauze aflate la originea problemei tehnice.

Luna-25 ar fi trebuit să execute o aselenizare la polul sud al Lunii, programată pentru luni, 21 august, potrivit oficialilor spaţiali ruşi.

Rusia a fost în competiţie cu India, a cărei sondă spaţială Chandrayaan-3 este programată să aselenizeze la polul sud al Lunii, miercuri, 23 august, şi, în sens mai larg, cu China şi Statele Unite, ambele având ambiţia de a trimite nave şi apoi oameni pe Lună.

În iunie, anul trecut, şeful Roskosmos, Iuri Borissov, a recunoscut în faţa preşedintelui Vladimir Putin că misiunea Luna-25 este „riscantă”.