Descoperire surprinzătoare pe Marte. Apa pe Planeta Roșie s-ar găsi într-un mineral care există și pe Pământ

Un nou studiu dezvăluie o descoperire impresionantă pe Marte. Mineralul găsit pe Planeta Roșie este unul bogat în apă ceea ce ar putea schimba tot ce știam până acum despre planetă.

O veche albie a unui lac uscat de pe Marte ar putea fi plin de opal, sugerează noi date provenite de la roverul NASA Mars Curiosity. Dincolo de a oferi suprafeței crăpate a craterului Gale de pe Marte o strălucire semiprețioasă, acest opal ar putea fi dovezi că apa și roca au interacționat sub suprafața marțiană mult mai recent decât se credea anterior, îmbunătățind perspectivele că viața microbiană a trăit cândva acolo, potrivit datelor unui studiu publicat Journal of Geophysical Research: Planets.

Oamenii de știință se concentrează adesea pe apă atunci când caută semne de viață extraterestră, deoarece este esențială pentru viață așa cum o știm. Dar pentru că apa nu mai curge pe Marte, oamenii de știință trebuie să caute semne geologice ale apei care a existat cândva acolo. Aceste semne sunt prezente în rocile și solul Planetei Roșii, unde anumite minerale și structuri se formează doar acolo unde roca și apa au interacționat.

Cercetătorii au observat un astfel de semn în ultimii ani în jurul fracturilor de pe suprafața marțiană. În jurul unora dintre aceste fracturi sunt porțiuni de rocă de culoare mai deschisă, despre care cercetătorii au descoperit că sunt probabil bogate în opal. Pentru ca opalul să se formeze, rocile bogate în silice trebuie să interacționeze cu apa.

Acum, cercetătorii au săpat în arhiva vastă de imagini a roverului Curiosity și au descoperit că aceste halouri bogate în opal nu sunt izolate. Mai degrabă, ele par să existe peste tot în craterul Gale, o veche albie a unui fost lac de 154 de kilometri lățime pe care Curiosity l-a explorat de când a început misiunea sa în 2012.

„Noua noastră analiză a datelor de arhivă a arătat o similitudine izbitoare între toate halourile de fractură pe care le-am observat mult mai târziu în misiune. A fost incredibil să văd că aceste rețele de fracturi erau atât de răspândite și probabil pline de opal”, a declarat autorul principal al studiului, Travis Gabriel, fizician cercetător la US Geological Survey, într-un comunicat.

Gabriel și colegii săi studiau imagini vechi din traversarea lui Curiosity în jurul craterului Gale și au observat într-o imagine făcută mult mai devreme în misiune, un halou ușor de rocă înconjurând o fractură. Aureola arăta aproape exact ca halourile găsite mai recent. Datele de la instrumentul ChemCam de la Curiosity, care analizează roci folosind imagini și spectrometrie, au arătat că acele roci ușoare studiate recent conțineau probabil opali bogati în silice.

Descoperire nouă pe Marte care uimește oamenii de știință

Pentru a confirma chimia acelor roci, echipa lui Gabriel a efectuat o analiză suplimentară pe un alt set de halouri de fractură într-o locație diferită din crater, numită locul de foraj Lubango. Aici, echipa a folosit instrumentul Dynamic Albedo of Neutrons (DAN) al Curiosity, care măsoară neutronii care sunt scoși de pe suprafața marțiană de razele cosmice, particule de înaltă energie din afara sistemului solar care bombardează constant Marte.

Acești neutroni încetinesc în prezența hidrogenului, care este una dintre componentele principale ale apei. Când DAN detectează o proporție mai mare de neutroni cu mișcare lentă, înseamnă că există mai multe roci purtătoare de apă (cum ar fi opalul) într-o anumită zonă. La situl Lubango, rezultatele DAN au confirmat că halourile de culoare mai deschisă de pe sol conțin într-adevăr opal, la fel ca și alte locuri din jurul craterului Gale.

Aceste date, împreună cu imaginile halourilor de fractură din prima parte a misiunii le spun cercetătorilor că apa trebuie să fi existat peste tot în craterul Gale în istoria mai recentă.

„Având în vedere rețelele de fracturi răspândite descoperite în craterul Gale, este rezonabil să ne așteptăm ca aceste condiții de subteran potențial locuibile să se extindă și la multe alte regiuni ale craterului Gale și, probabil, în alte regiuni de pe Marte. Aceste medii s-ar fi format la mult după ce vechile lacuri din craterul Gale s-au uscat”, a spus Gabriel.

Această nouă constatare că apa trebuie să fi rămas în craterul Gale mult timp după ce lacul s-a evaporat înseamnă că viața ar fi putut rezista acolo puțin mai mult, au spus cercetătorii, posibil chiar și în perioada geologică modernă a lui Marte, care a început acum 2,9 miliarde de ani.

Aceste rezultate se adaugă la un munte de dovezi că apa era cândva răspândită pe Marte. Pentru a înțelege mai bine trecutul apos al planetei, autorii studiului propun fracturile bogate în opal din craterul Gale ca o nouă destinație pentru colectarea de probe geologice sau pentru potențiale misiuni de explorare umană.