Noua descoperire de pe Marte încinge spiritele în lumea științifică: ce a găsit Curiosity

Noua descoperire de pe Marte încinge spiritele în lumea științifică: ce a găsit Curiosity

Rover-ul Curiosity a făcut o nouă descoperire pe planeta vecină, Marte, care ar putea schimba percepția pe care oamenii de știință o au asupra acesteia.

Deoarece reprezintă un element vital, atunci când vorbim despre viață de pe Pământ, descoperirea carbonului pe alte planete îi încântă întotdeauna pe oamenii de știință. Roverul Curiosity, cel aflat pe Marte, a descoperit o combinație neobișnuită de elemente chimice care ar putea certifica, ipotetic, existența vieții extraterestre (într-o formă incipientă, microbiană). Firește, în momentul de față vorbim despre o posibilitate, nu neaparat despre o certitudine.

Viața pe Marte, o ipoteză pe care oamenii de știință o iau în calcul

Viața pe Marte reprezintă doar unul dintre cele trei scenarii diferite despre care experții cred că ar fi putut să cauzeze apariția carbonului, găsit în sedimentele din craterul Gale, colectat pe parcursul a nouă ani, din august 2012, până în iulie 2021. Un total de 24 de probe de pulbere au fost colectate și procesate de Curiosity, pentru a separa substanțele chimice individuale, dezvăluind o mare variație, în ceea ce privește amestecul de izotopi de carbon 12 și carbon 13: cei doi izotopi de carbon stabili ne pot arăta modul în care ciclul carbonului s-ar fi schimbat, în timp.

„Cantitățile de carbon 12 și carbon 13, din sistemul nostru solar, sunt exact cantitățile care au ajutat la formarea acestuia”, a declarat geofiziacnul Christopher House, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania. „Ambele există în orice, doar că atunci când vorbim despre carbon 12, acesta reacționează mai repede decât carbonul 13 – analiza cantităților relative din fiecare probă poate dezvălui ciclul carbonului”, a mai spus el.

O posibilă explicație pentru existența carbonului ar fi prezența unui nor molecular gigant de praf. Sistemul solar trece prin unul dintre acestea la fiecare două sute de milioane de ani (cu aproximație), iar efectul de răcire pe care îl creează lasă depozite de carbon în urma lui. Acesta este un scenariu plauzibil, spune echipa ce efectuează studiile, dar care necesită mai multe investigații, pentru a fi certificat.

Alternativ, conversia CO2 în compuși organici (cum ar fi formaldehida) prin procese abiotice (non-biologice) ar putea explica ceea ce a descoperit Curiosity – în acest caz, lumina ultravioletă ar fi putut fi declanșatorul. 

Există și o a treia explicație, și anume că fie lumina ultravioletă, fie microbii, transformau cândva metanul produs prin procese biologice – spre exemplu, carbonul creat ca rezultat al vieții. Ca și în cazul celorlalte două posibilități, vom avea nevoie de mai multe dovezi pentru a ști asta cu siguranță. Chiar și așa, nu putem să nu observăm paralele evidente dintre Marte, Planeta Roșie, și planeta noastră. 

Citește și: