De ce faptele și dovezile nu ne schimbă părerile eronate: între dezinformare și convingerile proprii

Suntem înconjurați din ce în ce mai des de dezinformare, fake news și teorii ale conspirației, iar era internetului ajută amplificarea acestor fenomene. Deci, ce facem ca să rămânem informați corect și, mai ales, de ce nu ne schimbă dovezile percepțiile greșite?

Când unii oameni și-au format deja credințe în mintea lor, acestea tind să rămână și se aplică diferitelor subiecte. Chiar și atunci când s-au confruntat cu fapte și raționament logic, ei continuă deseori, cu insistență, credințele lor. De fapt, rețelele sociale au fost transformate în arme din cauza acestui comportament, o serie de firme de PR conducând narațiuni care evidențiază propaganda, mai degrabă decât faptele. De ce mulți oameni gândesc așa?

 „Oamenii sunt animale de turmă. Vrem să ne potrivim, să relaționăm cu ceilalți și să câștigăm respectul și aprobarea semenilor noștri. Astfel de înclinații sunt esențiale pentru supraviețuirea noastră. În cea mai mare parte a istoriei noastre evolutive, strămoșii noștri au trăit în triburi. A fi despărțit de trib – sau mai rău, a fi alungat – a fost o condamnare la moarte”, scria, în Atomic Habits, scriitorul James Clear.

Motivele pentru care faptele nu ne răzgândesc sunt numeroase. Recunoscându-ne propriile părtiniri și cunoașterea modului în care creierul nostru răspunde la stimuli, se poate evita căderea în capcana modelelor de gândire defectuoasă și se poate evalua informațiile în mod obiectiv.

Negarea științei: câteva exemple dăunătoare

În 2015, concepțiile greșite despre virusul Ebola au dus la o isterie în Statele Unite. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Ebola se răspândește în principal prin contactul direct cu sângele sau fluidele corporale sau obiectele contaminate cu fluidele corporale ale unei persoane infectate (CDC).

Cu toate acestea, americanii au reacționat la virus în moduri care nu au fost susținute de știință. De exemplu, o profesoară din Maine a fost pusă în concediu de către consiliul școlii pentru că s-a cazat la un hotel din Dallas, Texas, lângă spitalul unde două asistente au contractat Ebola. Docuri din Mexic și Belize au refuzat intrarea unei nave de croazieră, deoarece unul dintre pasageri era o asistentă care lucra la spitalul din Texas, chiar dacă asistenta nu a avut contact direct cu primul pacient cu Ebola care a murit acolo (Yuhas, 2014).

Un alt exemplu este mișcarea anti-vaccin. Părinții care refuză să-și vaccineze copiii cred că provoacă autism, pe lângă alte riscuri medicale. Cu toate acestea, studii multiple cu eșantioane de dimensiuni mari arată că vaccinurile utilizate pentru a preveni rujeola, oreionul și rubeola nu provoacă autism. De asemenea, CDC confirmă acest lucru, spunând că vaccinurile sunt monitorizate continuu pentru siguranță și au efecte secundare minore (CDC).

În 2014, mișcarea anti-vaccin s-a dovedit a fi un pericol pentru sănătate, deoarece SUA au raportat 600 de cazuri de rujeolă, cel mai mare număr raportat de CDC în ultimii 20 de ani. Focarele au fost cauzate de persoane nevaccinate care au contractat boala în străinătate, apoi au răspândit-o în comunitățile cu rate de vaccinare relativ scăzute (Carroll, 2014).

Odată cu lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19, sentimentul anti-vaccin a fost din nou în creștere și a amenințat distribuția vaccinului. De exemplu, un sondaj de la The Vaccine Confidence Project a arătat că a existat o scădere cu 6,4% și, respectiv, 2,4% în rândul respondenților din Regatul Unit și, respectiv, din SUA, după ce au fost expuși la informații greșite despre un potențial vaccin COVID-19.

În plus, negarea științei și a faptelor poate afecta realizările academice ale oamenilor de știință. Oamenii au nevoie de o viziune rezonabil de exactă a lumii pentru a supraviețui. Dacă modelul tău de realitate este extrem de diferit de lumea actuală, atunci te străduiești să iei acțiuni eficiente în fiecare zi.

Există o serie de motive pentru care faptele nu ne schimbă credințele, un fenomen pe care cercetătorii l-au numit perseverență în credință. Una dintre ele este părtinirea de confirmare bine documentată, în care persoana caută doar informații care îi afirmă convingerile și ignoră și minimizează informațiile contradictorii.

Există, de asemenea, iluzia profunzimii explicative în care oamenii nu își dau seama cât de prost informați sunt despre o problemă, decât dacă li se cere să o explice. De asemenea, oamenii tind să evite explicațiile complicate, așa că le caută pe cele simple, sacrificând, în același timp, acuratețea. Procesele științifice riguroase înseamnă că este nevoie de mai multe studii pentru a stabili cauzalitatea și, între timp, disconfortul creierului uman de a nu cunoaște îl determină să stabilească cauzalitatea atunci când există doar coincidență. În cele din urmă, oamenii ignoră modul în care emoțiile joacă un rol în evaluarea riscului, ceea ce îi face să supraestimeze riscurile mici și să subestimeze riscurile uriașe.

În ciuda acestor obstacole, este încă posibil să schimbi părerea altor oameni cu unele abilități strategice de persuasiune. Acestea includ stabilirea de interese comune, încadrarea perspectivelor într-o lumină pozitivă și acordarea atenției stării lor mentale sau emoționale.