Cum știm că aselenizarea nu a fost trucată: câteva argumente de partea NASA
Ideea că aselenizările NASA au fost falsificate a apărut încă de atunci, dar a luat amploare în ultimii ani.
Poate că asta se datorează, parțial, faptului că generația care a uimit printr-un „un pas mic” în timp real este acum o minoritate, dar motivul principal este scăderea încrederii în autorități.
După ce au fost mințiți în legătură cu mai multe evenimente, de la Watergate la Armele de distrugere în masă, mulți oameni nu mai sunt înclinați să accepte pur și simplu cuvântul unei agenții guvernamentale SUA.
NASA pe Lună: adevăr sau minciună?
În zilele noastre, teoriile conspiraționiste sunt aproape peste tot, iar aselenizarea din data de 16 iulie 1969 nu face excepție.
Majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de cât de mulți membri ai echipajului au fost necesar pentru fiecare parte a primei misiuni.
De exemplu, filmul The Dish prezintă imaginile de la pașii lui Neil Armstrong ca fiind colectate de o echipă de patru persoane la Observatorul Parkes, Australia.
De fapt, echipa Parkes a implicat în jur de 24 de oameni, iar fiecare dintre ei ar fi trebuit să fie informat despre secret, ca să nu descopere din întâmplare că semnalul nu ar veni de pe Lună.
Misiunile Apollo au adus înapoi 380 de kilograme de roci și praf de pe suprafața diferitelor părți ale Lunii. Orice geolog cu un proiect de cercetare promițător poate solicita o probă și mulți o fac. Din nou, alți oameni care ar fi putut infirma aselenizarea, însă nu au făcut-o.
Deși misiunile lunare erau expediții științifice, mândria națională a jucat un rol important. Președintele John F. Kennedy se afla, în acel moment, într-o luptă crâncenă cu URSS. Chiar crezi că Rusia nu ar fi dat de gol SUA dacă aselenizarea ar fi fost trucată?
Orbiterii lunari robotici ai NASA au fotografiat obiecte lăsate în urmă în fiecare loc de aterizare, dar astfel de dovezi sunt considerate false de unii. Cu toate acestea, în 2008, sonda japoneză SELENE a observat craterul lăsat în urmă de explozia Apollo 15.
La fel de important, președintele Nixon a pregătit un discurs în cazul în care Neil Armstrong și Buzz Aldrin ar fi murit pe Lună.