Ce să faci cu împrumuturile la bănci în 2024: cum scapi de actuala datorie și cum poți să iei credite mai mici
Pe de-o parte, unii români deja datori la bănci își fac griji cu privire la ce se va întâmpla cu dobânzile în anul ce bate la ușă, în timp ce alții caută soluții pentru a obține finanțare.
Pentru ambele tipuri de situații vom dezbate cele mai importante aspecte ce merită a fi reținute, spre a-i ajuta pe cei interesați cu informații utile, cu un gram de predictibilitate în acest haos financiar în care ne zbatem de cel puțin un an de zile.
Ce urmează să se întâmple cu creditele în 2024?
Din start, putem spune că tendința generală, atât pe plan european, cât și pe plan național, este ca dobânzile să se mențină ridicate.
Există șanse chiar să asistăm la o majorare a lor, dar în cel mai puțin probabil scenariu ele vor scădea.
Desigur că toate comentariile de mai jos sunt puse sub semnul întrebării, fiindcă nimeni nu poate garanta ce se va întâmpla pe piața bancară, pe piețele financiare, în sistemul bancar sau cu inflația, cu atât mai puțin într-o astfel de perioadă marcată de crize multiple în desfășurare, de multă impredictibilitate.
Acestea fiind spuse, te poți întreba de ce nu sunt șanse să scadă dobânzile. Ei bine, dobânzile sunt ținute sus de politica monetară a băncilor centrale. De exemplu, în SUA de acest lucru se ocupă Rezerva Federală, în Europa adică zona euro avem Banca Centrală Europeană (BCE), în timp ce în România politica monetară e decisă de Banca Națională (BNR).
Toate aceste bănci și multe altele din lume au crescut la niveluri record dobânzile-cheie, înăsprind condițiile de creditare, scumpind deci banii, ca să lupte cu inflația.
Inflația a devenit o problemă acută în toate marile economii ale lumii, din SUA până în Europa, iar băncile centrale se folosesc de dobânzile mari ca să inhibe consumul și să scadă această rată a inflației.
Inflația pare să scadă, ce-i drept, dar mai e mult până va ajunge la un nivel care să nu mai fie considerat de bancherii centrali a fi un pericol pentru economie.
De exemplu, conform celei mai recente analize a BNR, „rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului III, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie. Evoluția este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaționiste, descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o temperare a influențelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condițiile rezilienței cererii pe anumite segmente, precum și din evoluția prețurilor de import.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3 la sută în luna august, nivel similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2 la sută și la 11,8 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv 12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice”.
La noi, dobânzile nu vor scădea prea curând
Analizând strict situația din România, e evident că sunt extrem de reduse șansele ca dobânzile bancare să scadă, cât timp perspectivele pentru inflație nu sunt tocmai foarte optimiste.
Prin urmare, cât inflația va reprezenta un pericol, BNR nu va putea scădea dobânda-cheie, iar băncile centrale vor menține ridicate dobânzile pentru clienți, atât pentru creditele vechi, cât și pentru cele noi.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază.
Dincolo de finele anului curent, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg însă din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.
În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, a transmis BNR.
Concluzia e simplă. Dacă speri că rata la bancă va scădea, te înșeli
E evident că a spera într-o minune prin care rata ți se va diminua, de la sine, reprezintă o cauză în general pierdută. Prin urmare, te poți orienta către alte soluții, ca să scapi de povară în 2024.
Dacă nu mai poți plăti rata la credit, poți de exemplu apela la serviciile gratuite ale Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
„CSALB este o entitate independenta, apolitica, non profit, de interes public, infiintata prin Ordonanta Guvernului nr.38/2015. Scopul CSALB este de a administra infrastructura necesara solutionarii alternative a litigiilor (SAL) dintre consumatori si institutiile financiar-bancare in mod echilibrat, rezonabil, rapid si in afara instantei, prin colaborare cu experti in domeniul financiar-bancar (Conciliatori) care, in functie de procedura aleasa de parti, pot propune sau impune o solutie de rezolvare a litigiului.
CSALB administreaza infrastructura necesara solutionarii alternative a litigiilor prin doua tipuri de proceduri: procedura cu solutie propusa (Concilierea) si procedura cu solutie impusa (Arbitrajul) – denumite proceduri SAL. Aceste proceduri sunt facultative, voluntare si separate de procedurile din instantele de judecata (extrajudiciare).
Daca plangerea nu a fost solutionata direct cu institutia financiar-bancara, consumatorul se poate adresa CSALB. Conciliatorii analizeaza situatia pe baza documentelor puse la dispozitie de consumatori si comercianti si propun/impun o solutie pentru solutionarea litigiului. Solutiile pot fi diferite de o sentinta obtinuta in instantele de judecata care aplica strict dispozitiile legii, pentru ca, in cazul SAL, conciliatorii pot tine seama de uzantele comerciale si de principiile generale ale dreptului si, de asemenea, pot solutiona litigiul in echitate”, transmite instituția.
Citește și Orașul din România unde poți să cumperi garsonieră cu 3000 de euro. Prețul este real
În primele șase luni din 2023, băncile au acceptat spre negociere 420 cereri trimise de consumatorii de servicii financiare către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Apetitul de negociere al băncilor este cu 27% mai mare față de perioada similară din 2022, iar numărul negocierilor încheiate cu succes a crescut cu 30%.
Astfel, până în acest moment, în 340 de cazuri consumatorii au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală – soluție acceptată de ambele părți), cu o treime mai mulți decât în perioada similară din 2022. Alți 290 de consumatori au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Față de anul trecut, creșterea acestor înțelegeri directe este de 20%.
Sfaturi pentru românii care vor să se împrumute în 2024
Dincolo de situația celor ce au deja datorii, există mulți români care caută soluții de finanțare pentru 2024, iar aceștia trebuie să țină cont de faptul că băncilor le-a scăzut toleranța la risc.
Cu alte cuvinte, sunt mai pretențioase atunci când mergi să le ceri bani.
Dacă aveai un venit care-ți permitea un credit de, să spunem, 20.000 de lei în 2022, e posibil ca acum să ți se mai ofere, în baza aceluiași venit, o sumă mai mică.
De asemenea, trebuie să ții cont că e contraindicat să alegi un grad mare de îndatorare. Deși băncile admit să meargă cu o rată care să fie echivalentul a 40% din veniturile tale, e bine să alegi un procent cât mai mic, spre binele tău.
Dacă te îndatorezi cu o sumă mai mică din salariu, îți va fi mai simplu să o plătești, indiferent de greutățile ce ți se vor ivi de-a lungul anilor. Acest sfat e util mai ales când vrei să accesezi un credit ipotecar, pe o perioadă de 15, 20 de ani, cânt e imposibil să fii predictibil, n-au cum să știi că în această perioadă nu vei avea probleme, cheltuieli neprevăzute. De asta e mai bine să fii precaut și temperat din timp!
Cum să obții un credit mai ieftin
Pentru a avea acces la un credit mai avantajos, consultă bine piața de oferte ale băncilor. Citește cu atenție condițiile legate de comisioane. Aparent, o dobândă mai mică poate ascunde comisioane care să ducă de fapt costul finanțării peste cel al unuia cu dobândă mai mare.
De altfel, ca să eviți fluctuațiile de cost, poți să te orientezi către finanțarea cu dobândă fixă.
În cele din urmă, pentru credite mai ieftine în 2024, o altă recomandare ar fi să eviți să iei împrumuturi în altă monedă față de cea în care ești plătit. Dacă-ți câștigi salariul în lei, evită să te împrumuți în euro sau dolari, de exemplu, pentru a nu avea parte de efectele fluctuațiilor cursului valutar, mai ales că sunt indicii clare că leul se va devaloriza în fața euro în 2024.