Von der Leyen, semnal important pentru țările din Balcani. Trebuie să se hotărască între Europa și Rusia
Liderii UE și omologii lor din Balcanii de Vest s-au reunit marți pentru discuții menite să le consolideze parteneriatul, în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina amenință să remodeleze echilibrul geopolitic din regiune.
UE și Balcanii de Vest vor intensifica parteneriatul pe fondul războiului din Ucraina
UE dorește să folosească summitul de o zi din capitala Albaniei pentru a le spune liderilor din Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia că au viitor în cadrul blocului economic bogat și să le dea semne concrete, mai degrabă decât doar promisiuni, că vor adera într-o zi.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie, cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, a repetat că intensificarea angajamentului blocului cu cele șase națiuni este mai crucială ca niciodată pentru menținerea securității Europei.
În timp ce relația Europei cu Rusia se deteriorează și mai mult din cauza războiului, tensiunile au crescut și în Balcani, iar UE dorește să evite alte puncte de focar în apropierea granițelor sale.
„În Balcanii de Vest, mai multe crize se profilează, iar partenerii resimt impactul dăunător imediat al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Borrell luna trecută.
„Undele de șoc ale acestui război lovesc Balcanii de Vest. Pentru a contracara acest lucru, ne intensificăm angajamentul, întrucât Balcanii de Vest rămân prioritatea noastră geostrategică – cea mai apropiată și cea mai importantă prioritate geostrategică.”
Potrivit unui proiect de declarație care urmează să fie adoptat la summit, UE va repeta „angajamentul său deplin și fără echivoc față de perspectiva de aderare la Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest” și va solicita accelerarea negocierilor de aderare cu țările în exercițiu.
Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia
În schimb, UE se așteaptă la o solidaritate deplină din partea partenerilor săi din Balcanii de Vest și dorește ca aceștia să se alinieze pe deplin la politicile sale externe.
Acest aspect special a fost problematic în cazul Serbiei, al cărei președinte, Aleksandar Vucic, susține că dorește să aducă Serbia în Uniunea Europeană, dar a cultivat legături cu Rusia.
Von der Leyen a declarat că războiul din Ucraina se învârte în jurul întrebării ”dacă se impun autocraţiile şi dreptul celui mai puternic sau dacă se impun democraţia şi statul de drept”.
”Această dispută o vedem şi în Balcanii de Vest, Rusia încearcă să influenţeze şi China încearcă să influenţeze. Însă UE este principalul investitor, principalul partener. De aceea, (ţările din Balcanii de Vest) trebuie să se hotărască cu cine vor să fie, cu democraţia, cu UE, sau vor să o apuce pe un alt drum”, a spus Ursula Von der Leyen.
Deși reprezentanții Serbiei au votat în favoarea diferitelor rezoluții ale ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, Vucic a refuzat să condamne explicit Moscova. Țara sa nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza războiului.