Trupele ruse, ultimatum pentru Mariupol: „Depuneți armele!” Orașul încă stă în picioare, deși este aproape în totalitate distrus

Ucraina a respins luni apelurile Rusiei de a preda orașul-port Mariupol, unde rezidenții mai au doar puțină hrană, apă și energie într-o criză umanitară care crește presiunea asupra liderilor europeni pentru a înăspri sancțiunile împotriva Moscovei, relatează Reuters.

Trupele ruse, ultimatum pentru Mariupol: „Depuneți armele!”

Guvernul Ucrainei a respins cu sfidătoare apelurile Rusiei ca forțele ucrainene de la Mariupol să depună armele în schimbul unei ieșiri în siguranță din oraș și a coridoarelor umanitare care urmează să fie deschise luni de la ora 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT).

„Nu poate fi vorba de nicio capitulare, depunerea armelor. Am informat deja partea rusă despre acest lucru”, a declarat portalul de știri Ukrainska Pravda, citată de vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk.

Mariupol a suferit unele dintre cele mai grele bombardamente de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Mulți dintre cei 400.000 de locuitori ai săi rămân prinși în timp ce luptele se declanșează pe străzile din jurul lor.

Vereshchuk a spus că peste 7.000 de oameni au fost evacuați duminică din orașele ucrainene prin coridoare umanitare, mai mult de jumătate din Mariupol. Ea a spus că guvernul plănuiește să trimită acolo aproape 50 de autobuze luni pentru evacuari suplimentare.

Rusia și Ucraina au încheiat acorduri asupra coridoarelor umanitare pentru evacuarea civililor, dar s-au acuzat reciproc de încălcări frecvente ale acestora.

Guvernele UE vor relua discuția dintre miniștrii de externe

Criza de la Mariupol și din alte orașe ucrainene devastate este probabil să figureze puternic în discuțiile dintre liderii Uniunii Europene săptămâna aceasta, deoarece aceștia iau în considerare impunerea de sancțiuni mai dure Rusiei, inclusiv un embargo petrolier.

Guvernele UE vor relua discuția dintre miniștrii de externe luni, înainte ca președintele american Joe Biden să sosească joi la Bruxelles pentru summituri cu cei 30 de aliați ai NATO, precum și cu UE și în formatul Grupului celor 7 (G7), inclusiv Japonia.

Diplomații au declarat pentru Reuters că țările baltice, inclusiv Lituania, fac eforturi pentru un embargo ca următor pas logic, în timp ce Germania avertizează să nu acționeze prea repede din cauza prețurilor deja ridicate la energie în Europa.

În ultimul său apel pentru ajutor din străinătate, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat duminică parlamentului israelian prin link video și a pus sub semnul întrebării reticența Israelului de a vinde Ucrainei sistemul său de apărare antirachetă Iron Dome.

„Toată lumea știe că sistemele voastre de apărare antirachetă sunt cele mai bune și că ne puteți ajuta cu siguranță poporul, să salvați viețile ucrainenilor, ale evreilor ucraineni”, a spus Zelenski, care este de moștenire evreiască.

Zelenski a salutat, de asemenea, eforturile de mediere ale prim-ministrului israelian Naftali Bennett, care a purtat numeroase apeluri cu el și cu președintele rus Vladimir Putin. El a spus în discursul său video zilnic către ucraineni că „mai devreme sau mai târziu vom începe să avem discuții cu Rusia, eventual la Ierusalim”.

Consiliul lui Mariupol a declarat pe Telegram că câteva mii de locuitori au fost „deportați” în Rusia în ultima săptămână. Agențiile de presă ruse au declarat că autobuzele au transportat sute de refugiați de la Mariupol în Rusia în ultimele zile.

Ambasadorul Statelor Unite la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a declarat pentru CNN că conturile de deportare sunt „deranjante” și „neadmisibile”, dacă sunt adevărate, dar a spus că Washingtonul nu le-a confirmat încă. Reuters nu a putut verifica în mod independent afirmațiile. Rusia neagă că a vizat civili.

Consulul general al Greciei la Mariupol, ultimul diplomat UE care a evacuat orașul, a declarat că se alătură rândurilor locurilor cunoscute pentru că au fost distruse în războaie.

Kievul și Moscova au raportat săptămâna trecută unele progrese către o formulă politică care să garanteze securitatea Ucrainei, menținând-o în același timp în afara NATO, o cerere cheie a Rusiei.