Tragedia care a adus României unul dintre cei mai mari medici: Victor Babeș scria poezii la 14 ani și visa să fie actor
Victor Babeș este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai importanți savanți români, din toate timpurile. Puțini sunt cei care știu, însă, că renumitul medic și-a dorit cu totul altceva de la viața sa, iar o întâmplare tragică i-a schimbat drumul pentru vecie.
O întâmplare mai puțin fericită l-a dus pe Victor Babeș pe un alt drum decât cel pe care spera să-l parcurgă. Și iată că, deși vorbim despre o tragedie, se poate spune că rezultatul a fost unul benefic pentru noi toți. Tragedia unuia, norocul altuia; oricât de cinică ar putea să pară această informație, este una cât se poate de realistă.
În adolescență, lui Victor Babeș nici nu-i trecea prin minte să urmeze medicina
La 14 ani, lui Victor Babeș îi plăcea să scrie poezie, însă avea și alte pasiuni, printre care anatomia și teatrul. Într-un final, alegea să se înscrie la Conservatorul din Budapesta, cu toate că planurile aveau să-i fie date peste cap, după cum vei afla în cele ce urmează.
În același an, Alma, sora sa, murea de tuberculoză intestinală, iar tânărul Victor avea să fie martorul acestei tragedii. În mod evident, nu-i lucru ușor să vezi cum un membru al familiei tale moare la o vârstă atât de fragedă.
Cu toate astea, Babeș și-a folosit toate sentimentele de frustrare într-un scop nobil, așadar a decis, într-un final, să urmeze cursurile Facultății de Medicină din Budapesta și Viena.
În 1881, primea o bursă, astfel că ajungea să studieze la Paris și Berlin, fiind mentorat de cele mai importante nume din lumea medicală ale vremurilor, printre care Koch, Cornil, Pasteur, etc.
De altfel, împreună cu Victor André Cornil publica, la scurt timp, primul tratat despre bacteriologie din lume.
Armata Română, ajutată de Babeș: primul vaccin antiholeric, inventat de el, i-a vindecat pe soldați
În anul 1900, Victor Babeș înființa Societatea Anatomică, cu sediul la București, urmând ca, în 1913, să prepare primul vaccin antiholeric, ajutând semnificativ Armata Română, grav afectată de această boală, în Primul Război Mondial.
Printre cele mai importante realizări ale sale se numără și introducerea vacinării antirabice, în țara noastră. Mai mult, a întreprins vaste studii în ceea ce privește alte boli grave ale perioadei, printre care lepra, febra tifoidă sau tuberculoza, cea din urmă fiind maladia care i-a răpit sora, după cum menționam anterior.
În momentul de față, este socotit ca fiind al doilea radiobiolog din lume, primul loc al clasamentului fiind ocupat de marele Louis Pasteur, unul dintre mentorii săi.