Se schimbă banii în această țară din Europa de Est: cine mai ia fața României cu tranziția la Euro
Aderarea României la zona euro este un vis care rămâne foarte departe de a se materializa, iar mai trist decât atât este că unele state din regiunea noastră fac progrese semnificative în acest proces, în timp ce noi parcă batem pasul pe loc.
Un exemplu recent în acest sens îl reprezintă Croația, care tocmai a adoptat cadrul legal necesar pentru marea tranziție, respectiv adoptarea monedei euro.
Anunțul de zile mari vine chiar de la liderii țării
Autoritățile de aici tocmai au anunțat că au dat undă verde pentru legea care-i permite Croației să înlocuiască moneda națională kuna cu euro, de la 1 ianuarie 2023.
Pentru a avea timp cetățenii să se obișnuiască cu tranziția, pe parcursul anului 2023 ambele monede, cea națională și euro, vor trebui utilizate în paralel. De altfel, comercianții vor afișa ambele prețuri, echivalentul în euro și kuna.
Liderii politici din Croația salută, în mare parte, tranziția către euro, însă, ca în orice alt aspect, există și opinii care contrazic tendința generală. Darko Klasic de la Partidul Social Liberal Croat (HSLS) a declarat că intrarea în zona euro va oferi Croației și economiei acesteia o umbrelă geostrategică uriașă în vremuri tulburi.
Anka Mrak Taritaa de la GLAS (liberali) a spus că toate statele care au adoptat euro s-au bucurat de succes. Oficialul își îndreaptă speranțele spre balanța costuri-beneficii și speră ca avantajele să fie mai multe. Vorbind despre beneficii, ea a menționat o reducere a costurilor de îndatorare, stimulente pentru export și investiții străine.
„Acesta este cel mai bun lucru care i s-ar fi putut întâmpla Croației”, a spus Boris Lalovac de la Partidul Social Democrat.
Nu de aceeași părere este, însă, Marijan Pavlicek. Oficialul susține că țara se va confrunta, după adoptarea euro, cu scăderea nivelului de trai.
În aceeași ordine de idei, Zvonimir Troskot de la partidul Bridge (dreapta radicală) a spus că economia croată nu este pregătită pentru această schimbare uriașă. Mai mult, el consideră că adoptarea euro de către țara sa va accelera emigrația.
România a rămas în urmă
În timp ce statele din regiune, inclusiv Bulgaria, au făcut pași decisivi spre trecerea la euro, autoritățile din România transmit că, momentan, altele sunt obiectivele. De exemplu, BNR și Ministerul Finanțelor se canalizează pe redresarea economică post-pandemică.
„România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, însă în prezent eforturile Guvernului se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina, efecte ce sunt resimțite pe 3 paliere:
a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației;
b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului;
c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați”, se arată în programul de convergență 2022-2025, document trimis de Guvern la Bruxelles.