S-a schimbat legea pentru români: cum riști închisoarea dacă jignești politicieni

Sfera de acoperire a infracțiunii de instigare se extinde cu o lege care acoperă și violența. Mai exact, legea va viza nu doar ura și discriminarea, ci și incitarea la violență asupra unei persoane ce aparține unui grup.

Ca referință, anul trecut, în toamnă, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că prevederea ce trebuia să fie introdusă în Codul penal este neconstituțională, astfel că măsura a revenit în Parlament, pentru a i se aduce modificările semnalate de judecătorii CCR, potrivit Avocatnet.ro.

Legea 170/2022, a fost publicată în Monitorul oficial nr. 548 și se va aplica de joi. Ea va modifica articolul 369 din Codul penal.

Legea se aplică de mâine

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în lege, conform aceleiași surse.

Articolul 369 din Codul penal stabilește că sunt considerate infracțiuni doar incitarea la ură şi discriminare, prin orice mijloace, împotriva unei categorii de persoane. Dar acest lucru se schimbă, prin această lege.

Tot în sfera violenței de mai multe feluri, noile norme propuse la Bruxelles vor incrimina violul definit pe baza lipsei consimțământului, mutilarea genetică a femeilor și violența cibernetică.

Din violența cibernetică fac parte partajarea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică în scopul hărțuirii, hărțuirea cibernetică, incitarea cibernetică la violență sau la ură, conform Economica.

Aceste propuneri consolidează, de asemenea, accesul victimelor la justiție și încurajează statele membre să pună în aplicare un mecanism de ghișeu unic. Acest lucru înseamnă că toate serviciile de sprijin și protecție ar trebuie să fie situate în același loc, potrivit Comisiei, care arată că victimele ar trebui să poată solicita despăgubiri în cursul procedurilor penale.