Ne scufundăm în datorii. Statul se împrumută la greu, cine va plăti acești bani?

România se confruntă cu deficit bugetar, avem cheltuieli mai mari decât veniturile, datoria publică a depășit pragul psihologic de 50%, iar termenele scadente încep să curgă. Concluzia e cât se poate de simplă: avem nevoie de mai mulți bani. Statul are nevoie de finanțe la buget, motiv pentru care lansează emisiunile de obligațiuni pe piața internă și pe cea externă, să se împrumute.

Finanțele țării se află sub o mare presiune în acest moment. În ultimii mai bine de doi ani, bugetul public a fost măcinat de cheltuielile crescute cu Sănătatea și lansarea numeroaselor scheme de ajutorare a companiilor și persoanelor afectate financiar de pandemie. Când se spera la o redresare economică, a venit criza energetică, iar apoi a izbucnit războiul din Ucraina. Inflația va depăși 14% vara aceasta, iar statul e forțat să crească din nou cheltuielile cu măsuri de sprijin de tipul voucherelor sociale, granturi pentru firme, 700 de lei dați în iunie tuturor pensionarilor cu venituri sub 2.000 de lei, etc.

Așa se face că ajungem să avem cheltuieli mai mari la buget decât bani strânși din taxe, contribuții, etc, deci cheltuim mai mult decât avem, motiv pentru care ne scufundăm în deficit și suntem nevoiți să ne împrumutăm.

Conform unei analize Profit.ro, „Împrumuturile contractate de către Guvern de la bănci, investitori și populație s-au situat la aproape 12 miliarde de lei în luna mai, iar totalul pentru primele cinci luni a ajuns la 56,4 miliarde lei, potrivit calculelor Profit.ro. Dacă adăugăm la această sumă și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru primele cinci luni ajung la 66 miliarde lei (13,35 miliarde euro). Vedeta lunii mai a fost o nouă ieșire pe extern a Guvernului, a treia din acest an, suma împrumutată fiind de 1,75 miliarde dolari”.

Statul se împrumută la dobânzi tot mai scumpe. De exemplu, în luna mai s-a depășit chiar și pragul de 8%, ceea ce reprezintă o altă problemă pe lângă cele deja existente.

Ne împrumutăm din ce în ce mai mult

Sursa citată mai notează că împrumuturile de anul trecut s-au situat la 104,1 miliarde de lei, sub necesarul de finanțare de 131,5 miliarde lei (diminuat de la 136,2 miliarde lei pentru a reflecta deficitul bugetar de 80 miliarde lei, sub cel prognozat, de 84,9 miliarde lei).

Pentru întreg anul 2022, Guvernul are un necesar brut de finanțare de 145,4 miliarde lei.

Datoria publică, tot mai greu de cărat în spate

Conform celor mai recente rapoarte financiare publice, se pare că, de trei luni la rând, ne confruntăm cu o datorie de peste 50% din PIB. Potrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, în asemenea condiții, e obligația statului să intervină și să ia măsuri pentru a diminua acest procent care dăunează economiei per ansamblu.

„Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB; b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică”, prevede actul normativ anterior menționat, respectiv Legea 69/2010, a responsabilității fiscal-bugetare.

Acestea fiind datele din prezent, nu putem să nu ne întrebăm cine va plăti scadențele acestor datorii și sub ce formă? Va mai fi statul capabil de investiții? Se va menține un echilibru fiscal, fără majorări bruște de taxe?