Moment istoric. Suedia și Finlanda au depus candidaturile la NATO. Ce presupune apartenența la Alianță
Moment istoric pentru țările nordice. Finlanda și Suedia au depus oficial solicitările pentru aderara la NATO, potrivit presei finlandeze. Cererile au fost făcute la sediul Alianței Nord Atlantice, iar specialiștii estimează că procesul de aderare va dura doar câteva săptămâni.
Suedia și Finlanda, solicitare către NATO. Țările au cerut oficial să intre în Alianță
În timp ce ambele țări au depus simultan cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), mai multe discuții au loc între liderii alianței pentru a rezolva problema ridicată de refuzul Turciei pentru intrarea Suediei și Finlandei în Alianță.
„Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră. Sperăm să finalizăm rapid procesul”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări.
Parlamentul finlandez a hotărât cu o majoritate solidă de peste 95% demararea acestui proces, iar autoritățile au făcut toți pentru depunerea simultană a cererilor de aderare ale celor două ţări la sediul Alianţei de la Bruxelles.
„Sunt fericită că am urmat acelaşi drum şi că o putem face împreună”, a spus premierul suedez Magdalena Andersson, în cadrul unei conferinţe de presă alături de preşedintele finlandez Sauli Niinisto, în vizită la Stockholm.
„Totul s-a schimbat când Rusia a atacat Ucraina. Și personal cred că nu mai putem avea încredere că va exista un viitor pașnic alături de Rusia”, a spus ministrul finlandez Sanna Marin.
Ce se întâmplă după depunerea cererilor
NATO are pus la punct o „politică a ușilor deschise” cu privire la noii membri – orice țară europeană poate solicita aderarea, atâta timp cât îndeplinește anumite criterii și toți membrii existenți sunt de acord.
Diplomații NATO au declarat pentru Reuters că ratificarea noilor membri ar putea dura un an, deoarece legislaturile tuturor celor 30 de membri actuali trebuie să aprobe noii solicitanți.
Atât Finlanda, cât și Suedia îndeplinesc deja multe dintre cerințele pentru aderare, care includ un sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață; tratarea corectă a populațiilor minoritare; angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică; capacitatea și disponibilitatea de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO; și angajarea față de relații și instituții democratice civilo-militare.
Procesul poate să nu fie lipsit de obstacole; Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat vineri că nu se uită „cu ochi buni” la aderarea la NATO a ambelor țări, acuzându-le că găzduiesc „organizații teroriste” kurde.
Președintele finlandez Sauli Niinistö a declarat pentru CNN că a fost „confuz” după aceste comentarii, susținând că Erdogan a fost mult mai receptiv la idee într-o conversație telefonică între cei doi lideri în urmă cu o lună.
„Cred că ceea ce avem nevoie acum este un răspuns foarte clar. Sunt pregătit să am o nouă discuție cu președintele Erdogan despre problemele pe care le-a ridicat”, a spus Niinistö.
Dar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să atenueze îngrijorările cu privire la poziția Turciei, spunând duminică că țara „a precizat clar că intenția lor nu este să blocheze calitatea de membru”.
Blinken a mai spus duminică că este „foarte încrezător că va ajunge la un consens”.
Între timp, ambele țări vor trebui să se bazeze pe aliații și partenerii săi actuali pentru garanții de securitate, mai degrabă decât pe articolul 5 – clauza care afirmă că un atac împotriva unei națiuni NATO este un atac împotriva tuturor și care declanșează un răspuns colectiv în acest sens.
Suedia și Finlanda au primit asigurări de sprijin din partea Statelor Unite și Germaniei în cazul în care ar fi atacate, în timp ce prim-ministrul britanic Boris Johnson a semnat acorduri de securitate reciprocă cu omologii săi finlandezi și suedezi săptămâna trecută.