Ipoteză: Noul Cod fiscal, „ilegal”? Creșterea artificială de taxe și impozite „nu se pupă” cu Constituția

de: Mădălina Bahrim
15 08. 2022

Știm cu toții faptul că recentele modificări ale Codului fiscal stârnesc controverse și nemulțumiri, dar foarte puțini dintre noi ne-am fi gândit că unele schimbări ar putea să contravină chiar prevederilor constituționale.

Spre exemplu, supraimpozitarea contractelor part-time, care a nemulțumit o mare parte dintre angajații români cu mai multe joburi, dar și pe angajatorii lor cărora le-a crescut povara fiscala, ar putea să nu fie constituțională. Ipoteza de-a dreptul șocantă este lansată de însuși Augustin Zegrean, fost președinte CCR.

Codul fiscal e modificat „ilegal”?

„În ce privește impozitarea aceasta a contractelor part-time, este un Articol 56 în Constituție care spune că legislația trebuie să asigure o așezare justă a sarcinilor fiscale, deci unde se vorbește despre obligațiile fiscale ale cetățenilor este un alineat care spune despre așezarea justă a sarcinilor fiscale, or nu cred că un om care lucrează două ore, să zicem, poate fi obligat să plătească taxe și impozite egale cu un om care lucrează opt ore. Sigur, taxele și impozitele se calculează la venitul obținut, în niciun caz la durata muncii (…)

E imposibil să spui că, dacă lucrezi la un angajator două ore și la altul alte două, fiecare dintre ei trebuie să plătească integral ca și cum ai lucra opt ore, nu se poate. Este greșită și sigur nu se va aplica în felul acesta, nu cred că va rămâne așa pentru că, totuși, justiția funcționează în România. Eu cred că nici nu va trebui să ajungă la justiție, cred că își vor da seama că nu e posibil să facă așa ceva”, a spus fostul președinte al Curții Constituționale a României, pentru B1tv.

Amintim că, începând cu data de 1 august 2022, se aplică o nouă formă de impozitare pentru contractele de muncă part-time. Mai precis, impozitarea pentru contractele cu jumătate de normă se actualizează la nivelul contractelor full-time (normă întreagă,de 40 de ore pe săptămână).

De exemplu, pentru un contract de muncă part-time, o firmă care are un angajat cu numai 4 ore pe zi, va plăti de trei ori mai mulți bani către stat. Dacă înainte plătea numai 299 de lei lunar, suma plătită către bugetul public va ajunge la 894 de lei.

Pe lângă faptul că există riscul să vedem din ce în ce mai mulți angajați la negru, adică fără forme legale, iar statul să piardă deci și cei 299 de lei, există mari șanse să vedem o creștere a concedierilor, fiindcă patronii vor prefera să nu mai aibă în echipă angajați care muncesc part-time, dar care-i costă cât salariații cu normă întreagă.

Astfel de avertismente vin, spre exemplu, din partea Camerei Consultanților Fiscali din România.

Ei spun că există două măsuri ce transformă Codul fiscal într-unul toxic:

1. Reintroducerea obligației de a calcula contribuțiile sociale (contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate) la o baza de calcul egală cu salariul minim brut pe țară în cazul veniturilor din salarii care se situează sub nivelul salariului minim brut pe țară, obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă (modificare care se aplică veniturilor din salarii obținute începând cu dată de 1 august 2022);

2. Reintroducerea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de către persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderilor care pot beneficia de regimul fiscal simplificat specific acestora.

Despre supraimpozitarea contractelor part-time, consultanții reclamă că încurajează muncă nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului, dar și că este o măsură fiscală rigidă, care nu recunoaște sau neglijează atât realitatea pieței muncii și, în aceiași măsură, specificul și necesitățile din foarte multe domenii de activitate, cât și prevederile din legislația muncii care permit încheierea unor astfel de contracte cu timp limitat.

Nemulțumirile nu se opresc, însă aici. Lista potențialelor efecte negative invocate e foarte lungă. Spre exemplu, se mai subliniază și că intervine practic în alegerea întreprinzătorilor cu privire la modul de organizare a propriilor afaceri, prin creșterea forțată a costului muncii, în această perioada în care dificultatea menținerii în viață a multor afaceri, care au rezistat crizei pandemice, este sporită de creșterea scăpată de sub control a prețurilor, de inflația în creștere și de o inhibare a pieței, alimentată de spectrul unei noi crize economice și financiare, vehiculată din ce în ce mai mult.