„Interlopul” Manole, singurul român care a primit un premiu Oscar, deși nu l-a mai ridicat: destinul trist al lui Edward G. Robinson

„Interlopul” Manole a fost singurul român care a reușit să câștige premiul Oscar, însă nu s-a putut vreodată bucura de presigioasa statuetă. Află povestea celui mai cunoscut gangster al cinematografelor.

În anii ’40, Edward G. Robinson era unul dintre cei mai cunoscuți actori de peste ocean. Acesta și-a câștigat notorietatea prin rolurile de gangster pe care le-a jucat de-a lungul anilor. Robinson se năștea în data de 12 decembrie 1893 la București provenind dintr-o familie de evrei.

Numele său real, Emanuel Goldberg era al cincilea dintre cei șase copii ai familiei, iar primii opt ani din viața sa locuit într-o casă mică alături de părținți și bunica sa maternă. Contextul de persecutare a evreilor a determinat familia acestuia să se mute în America.

Din cauza costurilor foarte mari de emigrare, familia a plecat pe rând, astfel că fratele cel mai mare a plecat primul, fiind urmat de tatăl lor. Din ceea ce au câștigat cei doi în urma muncilor prestate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, au putut să îi cheme și pe ceilalți în „țara tuturor posibilităților”.

Aceștia s-au stabilit în cartierul Lower East Side din New York, pe când Emanuel avea doar 9 ani. În continuare își duceau traiul într-un apartament micut, departe de luxul la care te poți gândi atunci când îți imaginezi despre „visul american”.

Emanuel a reușit să intre la Școala Publică nr.137 unde a învățat limba engleză. Cu toate că era de o altă naționalitate, acesta avea rezultate foarte bune la învățătură, reușind să își demonstreze performanțele la toate materiile, mai puțin la educație fizică.

Citea foarte mult, iar cu ajutorul școlii Townsend Harris Hall și-a descoperit talentul oratoric. La 17 ani intra la City College of New York, fiind ulterior acceptat la American Academy of Dramatic Arts și nu oricum, ci cu bursă. Atunci a primit și sfatul de a-și schimba numele.

„Am păstrat iniţialele EG, dar nu am nicio idee de ce am ales Robinson ca nume de familie… Dacă ar trebui s-o fac din nou, aş alege unul mai scurt – nu aveţi nici cea mai mică idee cât de mult îţi ia să scrii «Edward G. Robinson» unei turme de vânători de autografe…”, după cum declara acesta câțiva ani mai târziu.

La 19 ani absolvea Academia de Arte Dramatice și se pregătea să dea piept cu viața, chiar el afirmând că este de-a dreptul frustrant să dai piept cu cele mai importante roluri vreodată, fiind gata să infrunți toate provocările, doar că acestea din urmă nu există.

La începuturile sale a acceptat orice slujbă avea legătura cu scena, cum ar fi un curier sau chiar cel de trage cortina, însă aceste lucruri s-au schimbat gradual. Astfel, a început în a primi roluri mici care l-au împins mai departe către adevărata scenă.

„Interlopul” Manole nu a mai apucat să ridice Ocarul în mâini

Datorită experienței câștigate în piesa „Under Fire” unde acesta a jucat patru roluri, drumul către cinema îi zâmbea cu gura larg deschisă. În perioada Primului Război Mondial, românul s-a înrolat în Marina Americană, iar după finalizarea războiului ajungea la Washington.

În anii 1920 reușea să obțină roluri importante pe una dintre cele mai cunsocute scene ale lumii, cea de la Broadway. Ulterior a urmat primul său rol din cinematografie, jucând într-un film mut. Cinci ani mai târziu se căsătorea cu Gladys Lloyd, stabilindu-se la New York.

Ajunge în anul 1929 la Hollywood unde cunoaște succesul un an mai târziu cu filmul „Micul Cezar”. După acest rol, faima se ține scai după el, iar unde se afla el cu siguranță erau atât paparazzi cât și fanii săi. În perioada 1930-1940, acesta joacă mai multe roluri de gangster, astfel că figura mafiotului american îi este asociată.

Dintre peliculele care i-au adus acestuia notorietatea amintim „Kid Galahad”, „Key largo” și „The Cincinatti Kid”. De asemenea, a jucat în mai multe filme alături de Humphrey Bogard. Cu toate că regizorul inițial al filmului „The Godfather” l-a distribuit pe Robinson în rolul lui Vito Corleone, cel de-al doilea regizor al filmului, Francis Ford Copolla l-a preferat pe Marlon Brando în rolul principal al filmului.

Astfel, actorul de origine română a pierdut șanse a de a juca în celebrul film. Cu toate că a avut un succes incontestabil, românul nu a primit nicio nominalizare la premiile Oscar. În anul 1973 însă, Academia de Film Americană decidea să îi acorde acestuia Oscarul pentru întreaga carieră cinematografică.

Din păcate pentru Robinson, nu a mai ajuns niciodată să își primească premiul, murind în data de 26 ianuarie 1973, chiar cu două săptămâni înainte ca ceremonia de decernare a premiilor să aibă loc. Cu toate că știa că este bolnav, acesta a anunțat că va participa la ceremonie, chiar și într-un scaun cu rotile dacă este necesar, pregătindu-și astfel discursul chiar pe patul de spital.

În ciuda tututor eforturilor sale, nu a mai apucat această zi onorifică a vieții sale. În cadrul ceremoniei Oscarurilor, soția sa, Jane a acceptat premiul oferit în onoarea acestuia. De asemenea, ea a fost și cea care a citit discursul lui Robinson care se adresa unei lumi întregi.

„Nu ar fi putut veni la un moment mai bun în viaţa unui om. Dacă ar fi venit mai devreme, ar fi trezit sentimente profunde în mine, dar nu la fel de profunde cum sunt cele de acum. Sunt foarte recunoscător colegiilor mei atât de calzi, creativi, talentaţi şi apropiaţi, ce mi-au fost tovarăşi de viaţă. Mai bogat de-atât poţi să fii?” – Edward G. Robinson.

Soylent Green, filmul după care a primit premiul Oscar

În 1973, se lansa ultimul film în care a jucat vreodată Edward G. Robinson. Acesta era într-un rol secundar, în timp ce Charlton Heston, ilustrat în partea stânga a cadrului de mai jos, se bucura de rolul principal.

Pelicula fantasy despre un viitor distopic avea acțiunea plasată în anul 2022 și era construită în jurul câtorva corporații gigant care ajung să controleze lumea. Împotriva lor, un detectiv nevinovat descoperă adevărul.