Finlanda a schimbat legea pentru a se apăra de Rusia. Cum împiedică un posibil atac
În contextul amenințărilor privind aderarea la NATO și războiul din Ucraina, Finlanda schimbă legea, astfel încât să se apere mai bine de răzbunarea lui Vladimir Putin. Autoritățile vor să construiască un gard chiar la granița cu Rusia. Astfel, Parlamentul de la Helsinki a votat, joi, în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale.
Finlanda ia măsuri cheie împotriva Rusiei
Granița dintre Finlanda și Rusia trece prin zona forestieră și este marcată doar de semne și dungi de plastic. De aceea, Parlamentul finlandez a aprobat un proiect de lege care va permite construirea unui gard la frontieră. Deși contestat în termenii legislaţiei de azil a UE, actul a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze noul plan, pe fondul temerilor potrivit cărora Moscova ar putea riposta la decizia Finlandei de integrare în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.
Ce permite noua lege adoptată
Finlanda a adoptat o legislație care să-i permită construirea unor garduri mai puternice la granița sa cu Rusia, în vreme ce țara încearcă să adere la NATO după invazia Ucrainei de către Moscova. Acest stat nordic a inversat decenii de nealiniere militară prin căutarea integrării în alianța militară în mai, demarând oficial procesul de aderare săptămâna aceasta.
Scopul legii este „îmbunătățirea capacității operaționale a polițiștilor de frontieră în a răspunde amenințărilor hibride”, a spus Anne Ihanus, consilier principal la Ministerul de Interne.
„Războiul din Ucraina a contribuit la urgența problemei”, a adăugat ea. „Ceea ce ne propunem să construim acum este un gard robust, cu un efect de barieră real”, a declarat Sanna Palo, directorul diviziei juridice a polițiștilor de frontieră finlandezi.
De asemenea, noua lege îi va permite guvernului de la Helsinki să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera cu Rusia şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a graniței, cum ar fi aeroporturile.
La summitul NATO de la Madrid (Spania), desfăşurat recent, alianța occidentală a decis să îşi consolideze flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Ulterior, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că va răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti.
Aderarea la NATO creează tensiuni
La mijlocul lunii mai, Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO. În aceeași zi, ambasadorii alianței s-au întâlnit pentru a începe negocierile privind integrarea țărilor scandinave la blocul militar-politic. Cu toate acestea, Ankara a blocat procesul. După care, la sfârșitul lunii iunie, la summitul NATO de la Madrid, cele două state norduce au fost invitate oficial să se alăture organizației. Înainte de începerea evenimentului, a fost semnat un memorandum între țările scandinave și Turcia. Cele trei state sunt acum „obligate să-și acorde reciproc sprijin deplin împotriva amenințărilor de securitate”.