Descoperirea care rescrie istoria Italiei. „Comori imense și unice” vechi de 2000 de ani, scoase din noroi

Mai mult de două duzini de statui de bronz frumos conservate, realizate în urmă cu 2.000 de ani, au fost scoase din noroiul unor băi termale antice din Toscana, Italia.

Se spune că aceste figurine „rescriu istoria” despre tranziția de la civilizația etruscă la Imperiul Roman, datorită faptului că poartă atât inscripții etrusce, cât și latine.

Ele sugerează că, în timp ce etruscii și romanii erau implicați în conflicte între secolul al II-lea î.Hr. și secolul I d.Hr., grupurile care trăiau în această zonă încă se rugau împreună la zeitățile din sanctuarul sacru.

Arheologii au îndepărtat cu grijă toate urmele de murdărie pentru a readuce statuile la gloria lor de odinioară, dezvăluind unele figuri cu aspect uman ale unor zeități precum Apollo și Igea, dar și părți individuale ale corpului și organe.

Comori imense și unice

Statuile ar fi fost prezentate zeilor ca ofrande votive în schimbul unor tratamente medicale prin apele băilor, potrivit ministerului.

Noul ministru italian al Culturii, Gennaro Sangiuliano, le descrie ca fiind „o descoperire excepțională pentru Italia” și „comori imense și unice”.

Cea mai mare parte a civilizației etrusce a migrat în Italia din vestul Anatoliei și din ceea ce este acum Turcia în urmă cu aproximativ 2.500 de ani – cu aproape 500 de ani înainte de apariția Imperiului Roman.

În timp ce se aflau în Italia, etruscii au controlat cea mai mare parte a regiunilor nordice și sudice, devenind o putere comercială în Marea Mediterană.

Ei au început să își piardă poziția odată ce grecii au preluat controlul asupra Siciliei, care a fost urmată la scurt timp de Imperiul Roman în anul 27 î.Hr. care a început să se extindă în toată țara.

Imperiul Roman a început să cucerească orașele etrusce unul câte unul, distrugând totodată orice dovadă a existenței sale – sunt foarte rare obiectele din civilizația etruscă.

Cu toate acestea, nu a fost doar război între cele două, deoarece descoperirea recentă arată că grupurile au trăit cândva în armonie.

Statuile, care fac parte din săpăturile care au început în 2019, au fost descoperite în San Casciano dei Bagni, un oraș de pe un deal din provincia Siena, la aproximativ 160 km nord de Roma.

„Este o descoperire care va rescrie istoria”

Jacopo Tabolli, care a coordonat săpăturile pentru Universitatea pentru Străini din Siena, a declarat că descoperirea este semnificativă deoarece aruncă o nouă lumină asupra sfârșitului civilizației etrusce și a expansiunii Imperiului Roman.

„În timp ce în afara sanctuarului se purtau războaie sociale și civile… în interiorul sanctuarului marile familii de elită etruscă și romană se rugau împreună într-un context de pace înconjurat de conflicte”, a declarat Tabolli.

„Această posibilitate de a rescrie relația și dialectica dintre etrusci și romani este o oportunitate excepțională”.

El a mai precizat că sanctuarul a fost activ din secolul al III-lea î.Hr. până în secolul al V-lea d.Hr.

Zona sacră a fost apoi abandonată când creștinismul a început să se impună, ceea ce a dus la scufundarea statuilor în apă, iar bazinele au fost închise cu piloni și pietre masive.

Descoperirea reprezintă cel mai mare depozit de bronzuri din această epocă din Italia și este, de asemenea, cea mai lungă supraviețuire a antichităților din această perioadă sunt în principal din teracotă, a precizat ministerul.

„Este o descoperire care va rescrie istoria”, a declarat Tabolli într-un comunicat, menționând că aceasta arată momentul în care etruscii erau asimilați în societatea romană, după secole de războaie teritoriale prelungite.

Massimo Osanna, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Culturii, a numit-o una dintre cele mai remarcabile descoperiri „din istoria Mediteranei antice” și cea mai importantă de la Bronzurile Riace, o pereche gigantică de războinici greci antici, scoase din mare în largul țărmului Italiei în 1972.