De ce avem tendința de a mânca mult, fără oprire: explicația cercetătorilor

de: Iulia Kelt
06 10. 2022

O nouă teorie a conștiinței a fost propusă, de curând, și are legătură, surprinzător, cu modul în care mâncăm și, mai ales, de ce mâncăm atât de mult uneori.

„Pe scurt, conștiința s-a dezvoltat ca un sistem de memorie care este folosit de creierul nostru inconștient pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul în mod flexibil și creativ și să planificăm în consecință”, a explicat autorul studiului, Andrew Budson, într-o declarație.

„Ceea ce este complet nou la această teorie este că sugerează că nu percepem lumea, nu luăm decizii sau nu realizăm acțiuni în mod direct. În schimb, facem toate aceste lucruri în mod inconștient și apoi ne amintim tot în mod conștient că le-am făcut”, a mai spus acesta.

Toate aceste teorii ale conștiinței implică procesarea directă a stimulilor pe măsură ce intră în creier și luarea ulterioară a deciziilor în prim-plan sau în fundal, ceea ce, în opinia lui Budson și a echipei sale, este pur și simplu prea lent pentru a ține seama de reflexele rapide observate în sport și/sau alte domenii.

De ce avem tendința să mâncăm compulsiv

Teoria lor propune că stimulii intră direct în inconștient înainte ca creierul să-l împingă în conștient, pe baza amintirilor evenimentului, iar acțiunile despre care credem că sunt conștiente sunt adesea controlate în întregime de impuls. În opinia lor, asta explică de ce facem lucruri pe care știm că nu ar trebui, cum ar fi mâncatul compulsiv.

„Chiar și gândurile noastre sunt, adesea, sub controlul inconștientului. Această lipsă de control este motivul pentru care este posibil să avem dificultăți în a opri un flux de gânduri care ne trece prin cap în timp ce încercăm să dormim și, de asemenea, de ce conștientizarea este dificilă”, a continut Budson.

Folosind această teorie, cercetătorii au subliniat metode de predare clinică care ar putea continua munca și, de asemenea, cu implicații pentru bolile neurologice, cum ar fi demența. În plus, dacă se dovedește că au dreptate, studiul ar putea oferi noi căi de a face față comportamentelor și tulburărilor compulsive.