Cum sunt folosite rețelele sociale ca arme de manipulare

Rețelele sociale au o utilitate pe care niciun utilizator nu o poate nega. Totuși, dincolo de aspectul practic și benefic al acestei invenții moderne, stau și elemente ce pot fi folosite în scopuri negative, de către persoanele care nu au tocmai cele mai bune intenții din lume.

Când ne referim la social-media, fie că vorbim despre aplicațiile de mesagerie instant, fie că amintim despre platforme de tipul Twitter, Instagram sau Facebook, toate acestea ne aduc o șansă nemaiîntâlnită de omenire până în acest punct avansat al civilizației.

Datorită lor avem oporunitatea fără precedent de a comunica în timp real, atât video, cât și prin mesaje text, video, prin transmiterea de fotografii sau creara unor profiluri care să transpună în mediul online personalitatea, preferințele, preocupările, așteptările sau chiar business-urile noastre. Suntem cu toții interconectați în acest univers digital, iar oportunitățile sunt nelimitate. De la posibilitatea de a-ți face noi prieteni, la a ține legătura cu cercul tău relațional, până la a câștiga bani, totul e posibil pe aceste platforme. Ei bine, când spunem că totul e posibil ne referim și la aspecte negative.

Ca orice lucru bun, și rețelele sociale au un revers al medaliei, prezintă un risc ce ar putea fi exploatat în mod negativ de către anumite persoane sau grupuri de interese.

Când ne gândim la pericolele ce ar putea deriva din aceste platforme, imediat ne vin în minte evenimente dramatice de tipul tinerelor racolate pe astfel de platforme, care au ajuns să pățească diverse întâmplări care mai de care mai îngrozitoare, unele ajungând chiar să-și piardă viața. Dar dincolo de aceste cazuri izolate, există și un pericol pentru masele de utilizatori. Există un pericol care vizeză opinia publică, în general, iar acesta se numește, simplu, propagandă.

Rețelele sociale înglobează sute de milioane sau chiar miliarde de utilizatori la nivel global, iar informația poate ajunge într-o secundă să facă înconjurul lumii. Practic, așa arată mediul propice pe care orice dezinformator sau propagandist și-l dorește. Din nefericire, tot în cadrul acestei rețele sociale, și-au creat conturi și persoane nu tocmai familiarizate cu educația convențională, cu noțiunile de bază privind, de exemplu, istoria, drepturile omului sau modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze sistemele publice, dar și persoane care nu beneficiază de niciun grad de alfabetizare media și nu știu să identifice o știre falsă sau să verifice o anumită informație, înainte de a o crede personal și a o distribui mai departe. Toate aceste elemente alcătuiesc contextul numai bun prin care persoanele cu intenții rele au toate șansele să reușească să răspândească informații false. În ce scop? Acestea pot fi dintre cele mai diverse. Putem vorbi, de exemplu, despre grupuri de interese politice, dornice să destabilizeze anumite formațiuni aflate la putere sau care ar avea șanse la ascensiune, iar propaganda poate trece dincolo de granițele unei țări, când e vorba de evenimente cu impact global, așa cum este, de exemplu, războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Cum se răspândesc informațiile false, propaganda, dezinformarea? Ei bine, desigur că putem vorbi despre alcătuirea unor texte convingătoare, a unor clipuri video cu declarații rupte din context din care să reiasă ceea ce-și doresc dezinformatorii, dar au fost și situații în care pe un video în care vorbea un anumit înalt oficial sau o persoană cunoscută, se aplica o subtitrare care nu avea nicio legătură cu ceea ce spunea protagonistul. Oamenii cu o slabă pregătire sau care sunt vulnerabili emoțional, tind să nu mai verifice informațiile sau nici măcar nu își mai propun să le privească cu scepticism și acționează direct în sensul în care le preiau fără să le digere și ajung să tragă concluzii eronate. Însă una dintre cele mai populare și noi forme de manipulare online este meme-ul.

Știm cu toții cât sunt de amuzante aceste meme-uri și cât de multă imaginație pot avea unii pentru a crea adevărate capodopere de artă care exprimă, adesea, fix ceea ce simțim sau ceea ce trăim. Din păcate, această inspirație nu e folosită întotdeauna în scop benefic sau recreativ.

Meme-ul ca formă de manipulare online, pe rețelele sociale

Există mai multe explicații pentru ce meme-urile au devenit instrumente de propagandă. Pe lângă faptul că pot comunica rapid idei complexe, acestea necesită, de asemenea, un efort minim pentru a le interpreta, deci se adresează unei palete foarte extinse a populației, fiind ușor de înțeles atât de tineri, cât și de seniori, atât de persoanele instruite, cât și de cele care au mai puțină școală. Un alt aspect particular este că ele pot fi partajate cu ușurință online și au un potențial imens de a deveni virale, făcând răspândirea și influența lor aproape imposibil de contracarat.

Meme-urile au influențat deja evenimente notabile ale erei în care trăim. Potrivit mai multor studii axate pe Statele Unite ale Americii, meme-urile create de propagandiști interni și străini au jucat un rol cheie atât în ​​alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii din 2016, cât și în 2020 , influențând opinia publicului despre candidați și afectând prezența la vot.

Alegerile din 2016 i-au alarmat în special pe oamenii de știință cu privire la puterea și pericolul pe care memele propagandistice le exercită în civilizația interconectată de astăzi. De atunci, numeroase studii au încercat să detalieze modul în care meme-urile comunică idei, influențează opiniile și se răspândesc prin rețelele digitale – totul în speranța de a minimiza influența lor corozivă.

De exemplu, o lucrare din 2017 a clasificat meme-urile în patru mari categorii distincte: de încredere, satiră, farsă și propagandă. Studiul a susținut că fiecare dintre acestea ar putea fi stabilită prin studierea tonului, a vocii și a structurii propoziției.

Care sunt cele mai populare tehnici de manipulare

De curând, cercetările asupra acestei probleme au avansat și mai mult, iar specialiștii au descoperit și câteva tehnici folosite pentru a transforma meme-urile în instrumente de propagandă.

Unele dintre aceste tehnici ar trebui să sune deja familiare, cum ar fi apelul la frică/prejudecăți: „căutând să construiască sprijin pentru o idee prin insuflarea de anxietate și/sau panică în populație față de o alternativă”, precum și simplificarea cauzală excesivă: „presupunând o singură cauză sau motiv atunci când există de fapt mai multe cauze pentru o problemă.”

Unele dintre tehnicile mai puțin evidente includ:

-clișeu de terminare a gândurilor: cuvinte sau expresii care descurajează gândirea critică și discuțiile semnificative despre un anumit subiect
-whataboutism: încercarea de a discredita un adversar acuzându-l de ipocrizie fără a-i respinge direct argumentul
-eroare alb-negru: noțiunea că o problemă are doar două soluții

Cercetătorii și-au putut face, de asemenea, o idee despre câte tehnici folosește meme-ul de propagandă. Majoritatea memelor, declară ei, folosesc mai multe tehnici. Cel mai mare număr de tehnici folosite într-un singur meme a fost de opt, iar numărul mediu de tehnici utilizate într-un singur meme a fost de 2,61, ceea ce implică faptul că memele de propagandă sunt mai complexe decât ne imaginăm.

Nu în ultimul rând, cercetătorii au relevat de curând faptul că marea majoritate a memelor folosesc tehnici de propagandă care se pot aplica atât imaginilor, cât și textului. Ca atare, specialiștii subliniază că studiile viitoare ar trebui să se concentreze atât pe componentele textuale, cât și pe cele vizuale ale meme-urilor.

În încheiere, e important să reiterăm avertismentele specialiștilor în securitate cibernetică și expertilor în comunicare: înainte de a da crezare unei informații, verific-o din cel puțin trei surse și, oricât de mult ți-ar plăcea să o crezi sau te-ar impresiona, șoca, fascina, nu cădea victimă emoțiilor, ci păstrează-ți gândirea critică și obiectivă, analizează toate fațetele unui aspect, consultă toate opiniile și de-abia apoi trage concluziile.