Cum măsori lipsa de încredere în spitalele românești: investițiile în servicii medicale private au explodat
În ultimii doi ani, sistemul național de sănătate a gravitat în mod exclusiv în jurul pandemiei, atât. În acest context, tot mai mulți români au fost forțați să migreze către servicii medicale private, cele mai multe dintre ele contra cost.
Românii încep să pună din ce în ce mai mult preț pe sănătatea lor și, în același timp, să aibă din ce în ce mai puțină încredere în serviciul de sănătate național, la care contribuie financiar în fiecare lună, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pe de o parte, este o realitate tristă. Pe de altă parte, serviciile private vor continua să se dezvolte. Problema majoră este însă că, în acest ritm, ne vom orienta cu pași repezi spre o societate în care doar cei care își permit ajung să se mai trateze.
Serviciile de sănătate private, o mină de aur
În 2020, cifra de afaceri a serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% față de 2019. Dacă este însă să scoate pandemia din calcul, această industrie a crescut cu 312% din 2011, într-un deceniu, până la valoarea de 15,4 miliarde de lei în 2020. Un an mai târziu, în 2021, se estimează că va atinge pragul de 17 miliarde de lei, în parte, din cauza testărilor contra cost de Covid și a direcționării eforturilor spitalelor publice către tratamentul bolnavilor de coronavirus. Profitul net în 2020 a fost de 2,6 miliarde de lei.
Una peste alta, românii sunt foarte încântați de calitatea serviciilor oferite în spitalele private, de aparatura performantă de ultimă generație, de calitatea intervențiilor și a tratamentelor. Până și forța de muncă semnificativ mai bine plătită pare să-și dea mai mult interesul.
„În contextul unui sistem public de sănătate depășit, care s-a concentrat pe gestionarea pandemiei de COVID-19, lăsând la o parte ceilalți pacienți, operatorii medicali privați au venit în sprijinul cetățenilor și au răspuns exact acestor nevoi. Tendința de creștere susținută a acestei piețe, bazată pe investiții și profesionalism se va menține pe termen mediu.
Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente și să înceapă să pună mult mai mult accent pe educație și prevenție, spre exemplu prin programe naționale de screening, iar printr-o schemă de finanțare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susținută și de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-și reclădească infrastructura sanitară.
O abordare proactivă ar trebui să includă existența know-how-ului atât în software cât și din medicină și să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei și al inteligenței artificiale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.
În 2020, numărul companiilor care activează în domeniul serviciilor de sănătate privată din România a crescut cu 9% într-un singur an, până la 23,1 mii de firme. Forma de muncă a crescut cu 1,3%, până la un total de aproximativ 78.000 de angajați.
În ceea ce privește clasamentul național, pornind de la cifra de afaceri, în continuare, Regina Maria (Centrul Medical Unirea SRL) se află pe primul loc. A avut o cifră de afaceri de 733 de milioane de lei și reprezintă 4,8% din întreaga industrie. MED LIFE S.A. este pe poziția a doua cu venituri de 509 milioane de lei și 3,3% din total. Sanador SRL este pe trei cu 410 milioane de lei și 2,7% din total, toate acestea fiind statisticile pe 2020.