Comoara fascinantă ascunsă în telefoanele tale vechi: aur, argint, cupru, paladiu, numai bune de exploatat

Pentru buna funcționare a telefoanelor mobile, acestea ascund la interior o serie stufoasă de particularități hardware și, de fiecare dată, metale prețioase. Din păcate, în loc să fie reciclate, multe dintre smartphone-urile vechi ajung să îmbătrânească prin vreun sertar.

Gândește-te la niște cifre legate de telefoanele vechi și s-ar putea să te apuci de reciclat sau, cel puțin, de colectat dispozitive vechi de la rude și prieteni. Dintr-un milion de telefoane mobile se pot obține 16 tone de cupru, 350 de kilograme de argint, nu mai puțin de 34 de kilograme de aur și 14 kilograme de paladiu. Deși nu sunt toate materiale la fel de valoroase, ai în vedere un singur aspect. De cele mai multe ori, respectivele telefoane nu sunt reciclate, la niciun nivel.

Telefoanele vechi, o comoară de mici dimensiuni

Dincolo de valorile asociate unui număr extraordinar de un milion de telefoane, redu această ecuație la ceva mai mic. Pentru un inel de logodnă, ai nevoie de 88 de telefoane. Partea aiurea este că și dacă aceste dispozitive merg pe calea reciclării, plăcile de bază care integrează respectivele metale mai sus menționate, nu pot fi ”sparte” pe elemente în România și, de cele mai multe ori, iau calea exportului.

”Reușim să recuperăm peste 98% din componentele valorificabile pe care le transformăm mai apoi în materii prime secundare”, explică Marius Costache, director general al unei firme specializate în reciclare de electronice.

În ceea ce privește destinația materialelor prețioase recuperate, aproape de fiecare dată, acestea se întorc în plăcile de circuite ale telefoanelor mobile, cipurile de computer sau conectori. De exemplu, argintul este prezent în piesele de tastatură sau condensatori, pe când paladiul nu este omniprezent doar în telefoane, ci și în hard diskuri sau în componente ale plăcilor de circuit. În cazuri excepționale, aurul și argintul de pe plăcile de bază mărunțite este transformat în bijuterii, dar acest proces se desfășoară în alte țări europene, nu în România.

”Investiţia ar fi una foarte mare și în momentul de faţă cantităţile generate în special de componente care conțin metale prețioase sunt foarte mici”, a adăugat Marius Costache, conform Observator.