Cele mai bizare fenomene meteo, explicate pe larg: ce sunt uraganele și cum se formează, de ce ar trebui să ne temem de ele

Planeta noastră este în plină schimbare din perspectivă climatică, iar modificări substanțiale de această natură sunt deja observabile în toate colțurile lumii. Tocmai din acest motiv, e bine să înțelegem cum funcționează fenomenele meteo, pentru a cunoaște consecințele apariției lor și pentru a conștientiza importanța protejării mediului înconjurător.

Această vară ne-a demonstrat, poate mai mult decât a făcut-o oricare alt anotimp vreodată, faptul că nu e de glumă cu natura, că trebuie să-i acordăm mai multă atenție și să o protejăm, fiindcă reacțiile sale pot fi devastatoare.

Conform Comisiei Europene, Europa se confruntă cu cea mai agresivă secetă din ultimii 500 de ani. Raportul Observatorului European al Secetei (EDO) – organism supravegheat de Comisia Europeană- ce a fost întocmit în luna august, spunea că 47% din Europa se află sub avertizare, cu un deficit clar de umiditate a solului, iar 17% în stare de alertă, în care vegetația este afectată.

„Seceta severă care afectează multe regiuni ale Europei de la începutul anului s-a extins și s-a înrăutățit și mai mult de la începutul lunii august”, se arată în raport, adăugând că regiunea vest-europeană-mediteraneană ar putea experimenta condiții mai calde și mai uscate decât cele normale pe termen destul de lung, apreciat de experți ca întinzându-se până în luna noiembrie a acestui an.

În acest context climatic defavorabil pe continent, e de la sine înțeles faptul că agricultura nu are cum să meargă tocmai bine. Practic, ne spun specialiștii, se pare că recoltele de vară au avut de suferit, recoltele de anul acesta pentru porumbul boabe se vor situa cu 16% sub media ultimilor cinci ani, iar recoltele de soia și floarea-soarelui vor scădea cu 15% și, respectiv, 12%.

Mai mult decât atât, activitățile oamenilor sunt și ele perturbate, mai atrag atenția experții, care spun că nivelurile scăzute ale apei au împiedicat transportul pe uscat, cum ar fi de-a lungul Rinului, încărcăturile de transport maritime reduse afectând transportul cărbunelui și petrolului.

La nivelul țării noastre, din păcate, situația arată la fel de rău. , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) transmitea, pe 30 august, că suprafaţa agricolă afectată de secetă a ajuns la 450.198 de hectare. Practic, s-au raportat cazuri din 35 de județe ale țării, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a României duce lipsă de apă în sol. Mai exact, vorbim despre județele: Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

„Pentru culturile de toamnă recoltate, la care s-a încheiat raportarea pe 30 august 2022, situaţia suprafeţelor calamitate pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor este în curs de finalizare la prefecturi. De aceea, aceasta este dinamică şi poate suferi modificări”, precizează reprezentanţii MADR.

E nevoie de eforturi mari pentru a depăși situația

Cu referire la ceea ce se întâmplă din cauza secetei, ministrul nostru al Agriculturii recunoaște că e nevoie să depunem eforturi mari pentru a depăși criza aceasta. El a oferit și câteva exemple de posibile soluții ce ne pot ajuta pe viitor, să nu mai ajungem într-o astfel de situație.

„De ce e secetă? Că așa e natura. Care sunt efectele? Pai nu pot fi decât negative. Cum pot fi combătute efectele? Cu eforturi mari. În proiectele pe care le-am făcut și în proiectele pe care le executăm urmărim trei obiective mari: primul obiectiv este acela de a realiza stațiile de pompare, să le echipăm cu mijloace moderne de pornire. Practic, să le automatizăm, să consume puțin curent. Al doilea obiectiv este acela de a asigura secțiunea de scurgere. Curățim secțiunile de scurgere ale canalelor astfel încât apa să se ducă lin spre stațiile de punere sub presiune. Al treilea obiectiv este acela de impermeabiliza canalul”, spunea ministrul Agriculturii, Petre Daea, la finele lunii trecute.

La alții e chiar mai rău decât la noi

În timp ce Europa se confruntă, iată, cu o secetă deosebit de agresivă și agricultorii privesc cu spaimă spre recolta din toamnă, în alte colțuri ale lumii oamenii înfruntă uraganele.

În ultimii ani, și-n România au apărut furturi agresive ce pot fi comparate, păstrând proporțiile, cu uraganele, iar meteorologii ne-au avertizat în mai multe rânduri că, dacă situația climatică va continua să se degradeze, ne-am putea obișnui și noi cu astfel de fenomene meteo extreme.

Ce sunt uraganele, de ce nu ar trebui să ne dorim să le vedem, cu adevărat, vreodată în România

În primul rând, trebuie să știi că diferiții termeni de uragane, taifunuri și cicloni tropicali se referă cu toții la furtuni tropicale. Ele sunt denumite diferit în funcție de regiunea în care apar. În Oceanele Atlanticului de Nord și Pacificului de Nord-Est, ele sunt numite uragane, în timp ce sunt cunoscute ca taifunuri în Pacificul de Nord-Vest. Furtunile tropicale sunt denumite cicloane în Pacificul de Sud și Oceanul Indian.

Din punct de vedere științific, aceste fenomene meteo ce pot fi devastatoare în unele cazuri depind de variațiile temperaturii și densității aerului pentru a se forma și se hrănesc din vânturile în schimbare. Uraganele necesită un mediu calm, cu vânturi blânde de nivel superior și un câmp de temperatură aproape uniform. Oricât de ironic ar suna, cele mai grave furtuni de vânt de pe planetă se nasc dintr-o abundență de liniște.

Din perspectivă tehnică, o furtună capătă denumirea de uragan dacă viteza vântului depășește 63 de noduri.

În timpul sezonului de uragane, în august și septembrie, acestea se materializează de obicei în largul coastei Africii, în regiunea principală de dezvoltare a Atlanticului. Până în octombrie și noiembrie, amenințările pot apărea în Golful Mexic sau Caraibe.

Uraganele se rotesc în sens invers acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sensul acelor de ceasornic la sud de ecuator. Deși cele mai fierbinți ape oceanice din lume se găsesc la ecuator, acolo nu s-ar putea forma niciodată un uragan. Asta pentru că forța Coriolis este zero pe ecuator; nu există nimic acolo ce ar putea ajuta o furtună să ajungă să se răsucească, mișcare esențială în acest proces.

Dacă ați experimentat vreodată o schimbare de altitudine, cum ar fi zborul într-un avion sau chiar călătoria în vârful unui zgârie-nori, probabil că ai observat că simți o presiune asupra urechilor, o senzație de disconfort accentuat. Practic urechile tale făceau eforturi pentru a se adapta la scăderea presiunii aerului odată cu înălțimea. Acum imaginează-ți că tot aerul de sub acea înălțime a dispărut. Aceasta este presiunea echivalentă a aerului dintr-un uragan foarte mare. În fond, fără să vrem să devenim plictisitori, cert este că diferența de presiune a aerului este motivul pentru care un uragan este de temut.

În linii mari trebuie reținut că uraganele sunt extrem de haotice, dinamice și apar foarte localizate, ceea ce îngreunează mult misiunea oamenilor de știință de a prevedea posibilitatea apariției unor astfel de fenomene meteo extreme. Cert este că schimbările climatice bruște, precum cele din prezent, favorizează astfel de apariții, motiv pentru care e în interesul nostru să protejăm mediul cât de mult putem, pentru a întârzia astfel de situații.