Ce sunt vulcanii noroioși și cât de periculoși sunt: “Pământul se crăpase și ieșea abur din adâncuri”

Fermierii de orez care locuiesc în Sidoarjo Regency, Indonezia, s-au trezit cu o priveliște ciudată pe 29 mai 2006. Pământul se crăpase peste noapte și ieșea abur. Iată cât de periculoși sunt vulcanii noroioși.

În următoarele săptămâni, ieșeau apă, nămol fierbinte și gaz natural. Când erupția s-a intensificat, noroiul a început să se răspândească peste câmpuri. Locuitorii alarmați au fost evacuați, conform surselor.

Doar că nu s-a oprit. Au trecut săptămâni, iar noroiul întins a cuprins sate întregi. Într-o cursă frenetică împotriva timpului, guvernul indonezian a început să construiască diguri pentru a opri noroiul. Când noroiul a depășit aceste diguri, au construit altele noi. Guvernul a reușit să oprească înaintarea noroiului, dar nu înainte ca fluxurile să distrugă o duzină de sate și să forțeze 60.000 de oameni să se mute.

De ce ar începe brusc Pământul să verse cantități uriașe de noroi?

Structura Lusi – o contracție a lui Lumpur Sidoarjo, adică „nămol Sidoarjo” – este un exemplu de caracteristică geologică cunoscută sub numele de vulcan noroios. Se formează atunci când o combinație de noroi și gaze erupe la suprafața Pământului. Termenul „vulcan” este împrumutat din lumea mult mai cunoscută a vulcanilor magmatici, unde roca topită iese la suprafață.

Ce sunt vulcanii noroioși

Pentru vulcanii noroioși, în multe cazuri noroiul iese la suprafață destul de liniștit. Dar uneori erupțiile sunt destul de violente. În plus, cea mai mare parte a gazului care iese dintr-un vulcan noroios este metan, care este foarte inflamabil. Acest gaz se poate aprinde, creând erupții de foc.

Vulcanii noroioși sunt puțin cunoscuți în America de Nord, dar mult mai des întâlniți în alte părți ale lumii, inclusiv în Indonezia, Azerbaidjan, Trinidad, Italia și Japonia.

Ele se formează atunci când fluidele și gazele care s-au acumulat sub presiune în interiorul Pământului găsesc o cale de evacuare la suprafață printr-o rețea de fisuri. Astfel, se deplasează în sus prin aceste crăpături, purtând noroi cu ele, creând vulcanul de noroi.

Suprapresiunea în interiorul Pământului se acumulează atunci când fluidele subterane nu pot scăpa de sub greutatea sedimentelor de deasupra. O parte din acest fluid a fost prins în sediment atunci când a fost depus. Alte fluide pot migra din sedimente mai adânci, în timp ce altele pot fi generate prin reacții chimice din sedimente. Un tip important de reacție chimică generează petrol și gaze naturale. În cele din urmă, fluidele pot deveni suprapresionate dacă sunt strânse de forțele tectonice.