Cum voiau naziștii să cucerească spațiul: detaliile care îți arată că zvonurile sunt adevărate
Zvonurile cu privire la existența „Die Glocke”, în traducere liberă „Clopotul”, circulă în folcor de zeci de ani. Acesta ar fi, potrivit martorilor, o navă spațială asemănătoare OZN-urilor, construită de naziști, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Dovezile descoperite de curând par să dovedească faptul că zvonurile au fost adevărate și confirmă că nemții din epoca nazistă au dezvoltat tehnologii avansate care le-ar fi permis accesul în spațiu.
Atât documente recent apărute, cât și interviuri date de anumiți indivizi cheie confirmă că naziștii ar fi avut un program elaborat de a cuceri spațiul. Se spune că tehnologia nazistă le-ar fi permis acestora să călătorească în spațiu folosind „Clopotul nazist” (Die Glocke).
Ce este „Clopotul Nazist”
Cei care susțin că naziștii au vizitat Luna, planeta Marte, însă sistemul solar Aldebaran, vorbesc adesea despre dovezi ale „Clopotului”. Această navă ar fi avut sursă de energie necunoscută care ar fi fost capabilă să alimenteze zborul susținut dincolo de orbita Pământului.
Deși această tehnologie de propulsie ar fi reprezentat o necunoscută pentru restul lumii, ea ar fi fost componenta centrală a programului spațial secret întreprins de Germania Nazistă, a lui Adolf Hitler.
Așadar, în ultima perioadă, au apărut din ce în ce mai multe zvonuri conform cărora naziștii ar fi folosit „Clopotul” în repetate rânduri, chiar și în timpul perioadei de reunificare a Germaniei (cunoscută sub numele de „Wiedervereinigung”). Potrivit a ceea ce se știe, „Clopotul” ar fi fost numiT „Wunderwaffe”, ceea ce s-ar traduce prin „arma minune”.
„Clopotul Nazist”
„Clopotul Nazis” ar fi fost mai larg la bază, iar la vârf ceva mai îngust, semănând, astfel, cu un clopot de biserică, aspect care i-a dat și numele, de atfel.
Cei ce l-ar fi văzut spun că nava spațială secretă a Germaniei Naziste ar fi avut o dimensiune de circa 5-6 metri (cu erorile de rigoare) și ar fi fost fabricată din metal extrem de dur, în aliaj cu un metaj un pic mai ușor, numit „Leichtmetall” („metal ușor”, în traducere din limba germană). Se mai bănuiește că proiectanții ar fi folosit, de asemenea, peroxid de beriliu și peroxid de toriu.