Modificarea ADN-ului: condiția principală prin care omul va putea locui vreodată pe Marte
Colonizarea planetei Marte este un plan ambițios. Totuși, pentru ca omul să poată locui într-adevăr acolo ar putea fi nevoit să-și modifice ADN-ul.
NASA vrea să înceapă să trimită misiuni cu echipaj pe Planeta Roșie din 2030. Deși astronauții care vor ajunge aici se vor confrunta cu expunerea la radiații, microgravitație sau alte condiții de pe planetă, cel mai probabil, aceștia se vor întoarce în siguranță înapoi pe Pământ. Totuși, vorbim aici doar de misiuni de explorare, nu de perioade îndelungate pe care aceștia le vor petrece aici.
Există și idei ambițioase în acest sens: mai multe proiecte urmăresc colonizare planetei Marte. Astfel, ideea înființării unor adevărate comunități pe planete extraterestre chiar ar putea deveni realitate. Totuși, experții spun că, pentru a face asta, oamenii vor trebui să-și modifice ADN-ul pentru a putea face față condițiilor de acolo pe termen lung.
Ingineria genetică și alte tehnologii avansate „ar putea avea nevoie să intre în joc dacă oamenii doresc să trăiască, să muncească și să prospere, să își stabilească familia și să rămână pe Marte”, spune Kennda Lynch, astrobiolog și geomicrobiolog.
Ce va trebui să se întâmple cu ADN-ul pentru a putea supraviețui pe Marte
Lynch mai spune că deja se lucrează la explorarea unor opțiuni de inginerie genetică menite să permită coloniilor umane să prospere pe Planeta Roșie. Condițiile de aici nu sunt cele mai bune pentru corpul uman. De fapt, mediul de acolo este extrem de diferit decât cel de pe Pământ.
În prezent, NASA folosește echipamente extrem de performante pentru a proteja astronauții de condițiile de pe Marte. Există, de exemplu, costume extrem de protectoare și nave spațiale special create pentru așa ceva. Totuși, nu e exclus ca, în viitor, modificările genetice să contribuie și ele la o mai bună protecție a celor care ajung pe Planeta Roșie. Vorbim astfel de o protecție genetică a corpului uman.
De fapt, îmbunătățirea genetică este mai dezvoltată ca oricând. De exemplu, oamenii de știință au introdus deja gene din tardigrade – animale minuscule și indestructibile, care pot supraviețui vidului spațiului – în celulele umane. Celulele rezultate au prezentat o rezistență mai mare la radiații decât cele normale. De fapt, în genomul tardigradelor există mai multe copii ale unei enzime antioxidante, dar și o genă de reparare a ADN-ului. Aceștia au descoperit și că urșii de apă au o proteină specifică, numită Dsup, ce se „leagă” de ADN și previne ruperea acesteia. Asta explică de ce tardigradele sunt atât de rezistente la radiații și pot supraviețui chiar în vidul spațiului.
O reușită în acest sens i-ar putea permite omului să exploreze zone și mai îndepărtate ale spațiului, în condiții sigure pentru corpul uman. Ingineria genetică ne permite cel puțin să luăm în considerare posibilitatea de a trimite astronauți pe Europa, cel de-al șaselea satelit al planetei Jupiter. Aceasta este considerată una dintre cele mai probabile zone din Sistemului Solar care ar putea adăposti viața extraterestră.
Planurile de colonizare a planetei
Probabil cel interesat de un asemenea demers este Elon Musk, CEO-ul SpaceX. Acesta visează de mult la o colonie pe Planeta Roșie, unde vrea să se și mute. Pentru asta, a fondat SpaceX în 2002, companie prin care speră să revoluționeze tehnologia spațială. Scopul său final este să ajungă permită omului să locuiască pe alte planete: planul îl include și pe el.
Mars One, este o altă inițiativă ambițioasă prin care urmărește colonizarea planetei. Aceasta ar fi implicat doar o călătorie dus pe planetă, iar toți cei care ar fi ajuns pe Marte ar fi urmat să rămână acolo până la sfârșitul vieții.
În 2011, Bas Lansdorp și Arno Wielders au pus bazele misiunii Mars One, al cărei scop final era să formeze aici o așezare umană permanentă. Totuși, în 2019, misiunea a ajuns la un oarecare final. Misiunea Mars One a avut în componența sa două organizații: Mars One Foundation, o organizație non-profit responsabilă cu găsirea de soluții pentru a îndeplini scopul misiunii, și Mars One Ventures, ramura comercială. Bas Lansdorp, fondatorul proiectului, a confirmat falimentul celei de-a doua. A subliniat că doar aceasta a fost afectată. Potrivit lui, organizația non-profit continuă să caute finanțare pentru îndeplinirea misiunii.