„Fantoma” PSD bântuie PNL: va duce la dezastru creșterea pensiilor cu 40%?

PSD nu mai e la guvernare, dar asta nu înseamnă că măsurile populiste (sustenabile sau nu) nu pun încă presiune pe economia României. De la 1 septembrie, pensiile ar trebui să crească cu 40%. E o creștere spectaculoasă, care trebuie pusă în practică de Guvernul PNL, dacă liberalii se vor mai afla la guvernare. Este o măsură bună pentru vârstnici? Evident că da. Este una sustenabilă, însă? Ei bine, Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă. Dacă previziunile se adeveresc, ar putea urma un dezastru greu de gestionat.

Legea Pensiilor e actul normativ cu care PSD a defilat îndelung în campania electorală și anul trecut. Social-democrații au sperat că, odată aruncați bani din buget pentru bunăstarea bugetarilor și a vârstnicilor, guvernarea va fi păstrată. N-a fost să fie.

Primele majorări ale pensiilor au avut loc anul trecut, în septembrie. Atunci, punctul de pensie a crescut, fiind prima tranșă prevăzută de noua Lege a Pensiilor. Urmează, însă, o nouă creștere de la 1 septembrie 2020. E o creștere uriașă de 40%, despre care Consiliul Fiscal vine cu niște avertismente extrem de grave. Iată și calendarul complet al creșterii punctului de pensie:

• 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;
• 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;
• 1 septembrie 2021 – 1.875 lei.

Între altele, va exploda deficitul bugetar. Adică diferența dintre venituri și cheltuieli, care, cu cât e mai mare, cu atât pune presiune pe economia unei țări. E vorba, dacă vrei, de sănătatea financiară a unui stat.

Dacă statul are cheltuieli mult mai mari decât veniturile, efectele sunt pe lanț. Și sunt unele negative.

Care-i problema cu deficitul bugetar

Consiliul Fiscal e o instituție care are rol consultativ. Sunt acolo bancheri, economiști și oameni din domenii conexe acestor ramuri economice. Spuneam că are rol consultativ pentru că Guvernul nu trebuie să țină cont neapărat de ce spune această instituție.

Dar, în multe cazuri, previziunile făcute de economiștii de acolo s-au adeverit. Cele mai recente avertismente se referă la creșterea pensiilor cu 40%, măsură care va intra în vigoare la 1 septembrie. Într-o analiză extrem de lungă și tehnică, Consiliul Fiscal arată că, dacă această majorare intră în vigoare, atunci măsura ar putea aduce dezastrul pentru Românie.

În cifre înseamnă cam așa: deficitul bugetar s-ar duce la peste 6% din PIB în 2021 (adică dublu față de ținta asumată în fața Comisiei Europene) și la peste 7% în 2022. Este uriaș și asta pune presiune pe Guvern, oricare ar fi el. Pentru a finanța un astfel de deficit, statul trebuie să se împrumute. Dar o va face dintr-o poziție fragilă din punct de vedere economic.

Pentru că, nu-i așa, nimeni nu-ți dă bani ușor și cu dobânzi mici dacă știe că tu nu-ți poți onora obligațiile.

Asta înseamnă că va lua bani, poate, dar o va face la dobânzi extrem de mari. Niciun investitor nu va vrea să-și mute banii într-o economie palidă, fără să aștepte randamente mari. Practic, finanțele publice vor fi puse într-o postură extrem de proastă, un dezechilibru major, după cum insistă Consiliul Fiscal.

Piețele financiare nu tolerează astfel de deficite uriașe.  Pur și simplu, un stat de talia României nu poate să-i dea înainte cu așa ceva. Leul nu e o monedă de rezervă. 

Cum se acoperă găurile din buget

Așa cum îți spuneam, una dintre soluțiile pentru a acoperi deficitul bugetar este împrumutul (de pe piețele externe sau interne). Adică bani luați de la bănci, de la investitori. Numai că aceste împrumuturi ar putea însemna, de fapt, adâncirea gropii săpate de guvernanții care au venit cu măsuri populiste, dar complet nesustenabile.

Pe românește, ar fi cam așa: nu te poți întinde mai mult decât îți permite plapuma. Guvernarea PSD a făcut exact contrariul. Dacă-ți aduci aminte, prima majorare a punctului de pensie a venit la 1 septembrie 2019, când zilele Guvernului condus de Viorica Dăncilă erau oricum numărate.

O lună și zece zile mai târziu, fostul premier PSD avea să devină istorie. Cabinetul său era demis de Parlament prin moțiune de cenzură.

Un exemplu foarte bun de stat care n-are grijă de finanțele proprii și a venit cu măsuri populiste este Grecia. Dacă-ți aduci aminte, economia elenă a intrat în colaps și a fost salvată, la capătul multor ani, de programul de asistență financiară al creditorilor externi: UE, FMI. Dar în schimbul acelor bani, statul elen a trebuit să vină cu reforme extrem de dure, iar cetățenii au resimțit din plin acele programe de austeritate.

E motivul pentru care, chiar și acum, la aproape doi ani după încheierea programului de austeritate, grecii încă strâng din dinți dacă le aduci aminte de Angela Merkel și FMI. Dar răul nu a fost făcut de acești actori internaționali. Ci chiar de politicienii greci care au adus țara în criză și apoi au lăsat guvernarea pe mâna altora.

Au fost nopți întregi de negociere pierdute pe la Bruxelles de puterea din Grecia și echipele de creditori internaționali. Nimeni n-ar vrea ca România să ajungă acolo.

Mulți economiști susțin că statul ar putea mări pensiile cu 40% în luna septembrie, țara ar intra în criză și, apoi, s-ar lua alte măsuri de reducere a cheltuielilor. Care s-ar putea dovedi extrem de dureroase.

Curtea Constituțională a stabilit deja că pensiile nu pot fi tăiate. Dar în aparatul bugetar s-ar putea face niște corecții care vor ustura teribil.

PNL, băgat în corzi

Până vom afla dacă vor fi organizate sau nu alegeri anticipate, PNL e la guvernare. Și, pentru a-și păstra popularitatea, ar trebui să respecte și măsurile populiste luate de guvernul PSD. Dar e un an cu două runde de alegeri – locale și parlamentare. A lua decizii extrem de nepopulare în pragul unui scrutin, indiferent de ce fel, e sinucidere politică.

Și atunci, liberalii ar putea umbla un pic la capitolul legat de taxe și impozite. E, din nou, un subiect sensibil, dar ceva trebuie făcut.

În forma în care a trecut de Parlament, deficitul bugetar anul acesta s-ar putea duce la 4,6% – 4,8% din PIB.  Adică cu peste un procent față de ce prognozează Ministerul de Finanțe. Impactul pe anii următori va fi și mai mare, după cum îți spuneam sus.

Pentru 2020, înseamnă un deficit cu vreo 0,2 puncte procentuale mai mare față de 2019.

Ce înseamnă, însă, în bani această creștere a pensiilor? Păi înseamnă că statul trebuie să scoată din buzunar 25 de miliarde de lei în plus pentru acesta. Iar din 2021 încolo, lucrurile se complică. Legea Pensiilor mai are nevoie de 58 miliarde de lei în 2021, iar 2022 aduce un impact bugetar de 81 miliarde de lei.

Iar o idee din analiza realizată de Consiliul Fiscal trebuie privită într-o notă aparte. Ea spune că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergența cu ținta de deficit propusă pentru anul curent.

Cu alte cuvinte, de undeva trebuie să se taie (dacă vorbim de cheltuieli), sau trebuie să se crească (dacă vorbim de venituri).

Ce e de făcut dacă se menține calendarul de creștere a pensiilor

Soluția pare simplă, dar, în realitate, e foarte greu de pus în practică. Guvernul trebuie să facă rost de bani.  PNL, în eventualitatea în care mai este la guvernare, trebuie să decidă și are doar câteva opțiuni la îndemână.

Prima ar fi să nu-și asume niciun risc politic și să umble în niciun fel la calendarul de creștere a punctului de pensie prevăzut de legea în vigoare. Dar, în acest caz, pentru a susține majorările trebuie să se uite după bani în parte. Consiliul Fiscal remarcă, de exemplu, câteva zone din care s-ar putea face rost de bani. Una dintre ele e licitație referitoare la închirierea benzilor de frecvență 5G pentru următorul deceniu.

ANCOM susținea că o va organiza chiar în prima jumătate a acestui an, dar banii veniți de acolo sunt extrem de puțini. Doar vreo 2,5 miliarde de lei plus alte 2,7 miliarde de lei reprezentând rambursările în contul taxei auto. Dar sunt măsuri temporare și excepționale, după cum le numește CF.

Pe când impactul Legii Pensiilor se întinde pe ani de zile.

În linii mari, Consiliul Fiscal recomandă niște reforme pe ici pe colo: digitalizarea în sistemul public, reorganizarea ANAF și, evident, corecții bugetare. Dar e prea puțin.

E un fel de „ciupeală”, ca să folosesc un termen mai plastic, care nu influențează major sertarul cu venituri.

Cum s-a derulat jocul politic pe tema creșterii pensiilor

De precizat că niciun economist nu vine să spună că Legea Pensiilor este una rea. Evident că vârstnicii trebuie ajutați și un om care a ieșit la pensie la peste 60 de ani și a contribuit mai bine de 35 de ani merită să aibă dreptul la o viață absolut decentă. Numai că astfel de măsuri se iau când economia o permite.

Nu poți, cu alte cuvinte, sacrifica viitorul unui stat pe care-l administrezi doar de dragul voturilor sau al unei guvernări trecătoare, așa cum realitatea a arătat-o în cazul PSD. Social-democrații au vrut să-și asigure puterea și au venit cu măsuri populiste. Au ignorat sfaturile economiștilor și au venit cu măsuri populiste pentru cetățenii de rând.

Pe de altă parte, au încercat să amputeze afacerile mediului privat (vezi celebra OUG 114, croșetată de tandemul Vâlcov-Teodorovici). Acel act normativ, extrem de nociv, a fost amendat în cele din urmă și a suferit modificări, dar spunea multe despre direcția în care PSD voia să trimită România.

Acum, social-democrații sunt pe margine și își permit să pună presiune pe Guvernul PNL din această poziție. Dacă ar fi să exagerez intenționat situația, au dat foc la casă și apoi i-au invitat pe liberali să vină și să stingă focul, să mai salveze ce e de salvat. La fel ca la jocul cu dublarea alocațiilor. 

În tot acest timp, PSD s-a retras într-un loc sigur, în opoziție, de unde preferă să arate cu degetul ori de câte ori liberalii dau semne că rămân fără apă sau că flăcările se întețesc.

2020 e un an greu. Și e nevoie de un curaj politic din partea tuturor actorilor de pe scenă, indiferent că-s la putere sau în opoziție. 

Altfel, riscăm cu toții un dezastru economic.

Observațiile tehnice ale Consiliului Fiscal legate și de Legea Pensiilor pot fi studiate AICI.