Omul care s-a vindecat de SIDA cu un tratament extraordinar: cum a reușit

Un britanic a ajuns să fie al doilea adult care a fost vindecat de virusul HIV în urma unui transplant de măduvă osoasă de la un donator rezistent la virus.

Bărbatul a primit acum trei ani celule stem din măduva osoasă de la un donator care are o mutație genetică rară, care îl face rezistent la infecția cu virusul HIV. La 18 luni după ce a terminat și tratamentul cu medicamente antiretrovirale, pacientul s-a dovedit a fi complet vindecat de infecția cu HIV.

„Nu este niciun virus acolo pe care să îl putem măsura””, a zis profesorul și biologul specializat pe infecțiile HIV Ravindra Gupta, care a condus echipa de doctori care s-a ocupat de bărbat. „Nu putem detecta nimic”. Gupta a spus că pacientul este „vindecat din punct de vedere funcțional” și că se află „în remisie” – cu toate astea, a spus că „este prea devreme pentru a spune că este vindecat”.

Omul vindecat a fost supranumit „pacientul din Londra”, datorită similitudinii cazului său cu cel al americanului Timothy Brown – „pacientul din Berlin” – care în 2007 a primit un tratament asemănător pentru a-l vindeca de infecția cu virusul HIV. Doisprezece ani, Brown încă nu prezintă vreun semn că ar mai avea HIV în sânge.

Pacientul din Londra a contractat virusul în 2003, iar în 2012 a fost diagnosticat cu un tip de cancer de sânge, numit limfomul lui Hodgkin. În 2016 cancerul avansase periculos, așa că doctorii au decis că singura lui șansă la supraviețuire ar fi un transplant, conform lui Gupta, care la acea vreme lucra University College London. Donatorul nu era vreo rudă, însă avea o mutație genetică rară, cunoscută drept CCR5 delta 32, care îi oferea rezistență în fața virusului HIV. Transplantul a decurs normal, dar au existat niște efecte secundare temporare, cum ar fi o perioadă de boală grefă-versus-gazdă (o boală prin care celulele sistemului imunitar ale donației atacă celule imunitare ale gazdei). Această boală a apărut și în cazul pacientului din Berlin.

Experții sunt de părere că un asemenea tratament nu ar fi convenabil pentru toți pacienții care suferă de infecții cu virusul HIV, din cauza naturii complexe și riscante a procedurii, dar și a costului ridicat. Ar fi nevoie de donatori din procentul foarte mic de oameni care au rezistență la HIV, majoritatea din ei venind din nordul Europei. Mai mult, oamenii de știință nu sunt siguri dacă această rezistență este cheia sau dacă și boala grefă-versus-gazdă are un rol.

Gupta și echipa sa plănuiesc să elimine incertitudinea și să exploreze mai îndeaproape această strategie de tratament.