Cum a încercat KGB să mușamalizeze dezastrul de la Cernobîl

După serialul „Chernobyl” de pe HBO, oamenii au rămas cu multe întrebări. Una din ele este cât de mult a încercat în realitate KGB-ul să mușamalizeze dezastrul.

Dezastrul de la Cernobîl din 1986 aproape a transformat Europa într-un continent nelocuibil. Serialul arată evenimentele care conduc la accident, traiul din vremurile sovietice, nenumăratele victime ale accidentului și cultura negării care a înconjurat întreaga tragedie. În serial s-a arătat că mușamalizarea a venit din partea KGB-ului însă.

KGB este prescurtarea de la Komitet Gosudarstvennoy Bezopasnosti – adică Comitetul pentru Securitatea Statului. Rolul serviciului era de a proteja guvernul, de a supraveghea populația și de a organiza trupele de la granițe. În vremea când USSR era în picioare, se estima că serviciul avea 480.000 de membri. Pe lângă ei, alte câteva milioane de informatori. În 1991, KGB a picat, odată cu URSS.

În serialul „Chernobyl”, negarea cu privire la accident pare să fie un nor atotprezent care plutește deasupra personajelor. Într-unul din episoade, Legasov minte în cadrul conferinței de la Viena, de la International Atomic Energy Agency, de teamă ca cei de la KGB să nu îl rănească pe el sau să îi rănească familia.

În realitate, inginerul Oleksiy Ananenko a ciriticat serialul pentru felul în care a portretizat dezastrul și viața din URSS. „Sunt multe stereotipuri, tipice portretizării occidentale a Uniunii Sovietice”, a zis el. „Un pahar mare, vodka, KGB-ul peste tot”.

Cu toate astea, unul din producătorii serialului, Craig Mazin, a explicat într-un podcast cum a stat treaba cu negarea sovieticilor cu privire la accident: „Cred că KGB-ul probabil nu se îngrijora în mod special cu privire la investigație. Citind unele din mărturiile oamenilor de știință și [analizând] pericolul la care s-au expus, întrebarea era mai mult «Cui o să îi spui asta? Nu ne deranjează neapărat dacă știi ceva, dar dacă vei vorbi despre asta, e o problemă»”.

El a mai spus că unul din oamenii de știință a fost dat în judecată pentru simplul fapt că a îndrăznit să pună la îndoială povestea oficială. „[Acei oameni de știință] s-au confruntat cu același tip normal de oprimare a discursului cu care toată lumea din Uniunea Sovietică se confrunta pe atunci, iar KGB era peste tot”, a mai subliniat Mazin. „Oameni la întâmplare lucrau mână în mână cu KGB-ul”.