Orașul fantomă din Rusia: cum l-a distrus prăbușirea URSS

Orașul fantomă din Rusia: cum l-a distrus prăbușirea URSS
14:12 06.06.2018

Orașul sovietic Pyramiden pare să fi fost abandonat peste noapte, deși au durat luni întregi până când a fost părăsit. Dacă ai fi fost acolo în toamna anului 1998, ai fi găsit un oraș pustiu, unde farfuriile din cafenele sunt curate și aranjate, iar paturile locuitorilor sunt făcute.

Pyramiden se află în Arhipelagul Svalbard, dintre Norvegia și Polul Nord. Cei care vor să ajungă acolo o pot face doar cu barca, de la mijlocul lunii mai și până la începutul lui octombrie, când apele nu sunt îngețate. În lunile de iarnă, dintre care trei sunt înghițite de întuneric permanent, în oraș se mai plimbă doar vreun urs polar rătăcit.

Dacă ajungi în Pyramiden, este ca și cum ai pășit într-o mașină a timpului care te-a transportat în vremurile de glorie ale URSS-ului. Cultura sovietică se oglindește în arhitectură la fiecare pas, de la clădirile de tip bloc și până la bustul lui Leenin din piața centrală a orașului.

Cum a apărut orașul sovietic din cercul arctic

Istoria Arhipelagul Svalbard a făcut posibilă nașterea orașului Pyramiden. Încă din secolul 17, insulele din zona arctică au fost folosite drept baze pentru vânătoarea de balene și morse. Arhipelagul nu aparținea cuiva și era folosit de danezi, norvegieni, germani și englezi. La începutul secolului 20 însă, interesul s-a mutat către mineritul de cărbune. Mai mult, Norvegia, SUA și Marea Britanie au creat Tratatul de la Svalbard, care prevedea că Norvegia deține supremația asupra arhipelagului. Rușii au rămas pe dinafară și nu le-a convenit.

Totuși, tratatul spunea că nu toate legile norvegiene se aplică acolo și că toate națiunile care au semnat au dreptul de a desfășura activități comerciale în în arhipelag. Astfel, Rusia și alte 40 de națiuni au ajuns să semneze contractul. În 1936, sovieticii au primit drepturi de a folosi bazinele carbonifere din Pyramiden, orașul care primise denumirea din pricina muntelui cu formă de piramidă.

Ce însemna viața în Pyramiden când rezidenții săi încă nu plecaseră

Orașul nu avea prea mulți locuitori la început și părea aproape adormit. După al doilea război mondial, sovieticii au investit în Pyramiden. Au contruit multe clădiri noi, printre care un spital, un centru de recreere numit „Palatul Cultural” și o cantină mare. Clădirile au fost construite în stil sovietic, de bloc, cu excepția muchiilor mai blânde, menite să facă față vântului puternic de iarnă.

În anii ’80, orașul ajunsese să aibă 1.000 de locuitori. Fiecare trăiau în locuri separate, care purtau denumiri specifice. Spre exemplu, „Londra” era pentru bărbații singuri, iar „Paris” pentru femeile nemăritate. „Casa nebunilor” era  pentru familii și primise această denumire din pricina copiilor care se jucau pe holuri.

Mai era și „casa sticlelor”, un loc unde locuitorii orașului puteau merge să își petreacă timpul liber și să bea. Interiorul acesteia era format din 5.308 sticle goale. Pe atunci, în oraș se afla o piscină interioară, care era considerată cea mai bună din tot Svalbardul. Copiii o preferau în mod special.

De-a lungul anilor, cei din Pyramiden au construit cimitire atât pentru oameni, cât și pentru pisici.

Pentru rezidenți, estetica orașului era și ea importantă. Din acest motiv, solul fără nutrienți și eroziunile au făcut loc solului importat din Ucraina. Acest sol fertil a devenit baza unui gazon artificial cum zona arctică nu mai văzuse. Vara, iarba verde era un deliciu vizual pentru toată lumea.

Solul importat a fost dus și în sere, unde oamenii au început să cultive roșii, castraveți, salată și ardei. Între timp, aceștia au început să crească și animale, precum porci și pui. Electricitate provenea exclusiv de la cărbunele extras de mineri.

„[Pyramiden] era menit să fie o societate sovietică ideală”, a spus Steve Coulson, ecologist arctic de la University Center in Svalbard. „Era un oraș unde orice străin putea veni fără viză, așa că servea drept exemplu a tot ce avea mai bun Uniunea Sovietică”.

De ce a fost această relicvă sovietică lăsată în urmă

După ce Uniunea Sovietică s-a sfărâmat în 1991, orașul a început să decadă. Standardele de trai au scăzut odată cu salariile angajaților, conform lui Vadim Prudnikov, profesor de matematică financiară și teorie a riscului la University of Ufa, din Rusia.

Totuși, o anumită tragedie din anul 1996 a fost definitorie pentru stadiul în care se află astăzi orașul. Un avion care se îndrepta din Moscova către aeroportul din Svalbard, s-a prăbușit. Toți cei 141 de oameni de la bord au murit. Între aceștia s-au numărat trei copii, dar și mulți membri ai familiilor minerilor din Pyramiden.

Accidentul a condus la răspândirea unei depresii colective în rândul forței de muncă din Pyramiden. Mai mult, mineritul necesita investiții noi din partea guvernului rus, care la acea vreme era instabil și nedornic să cheltuie bani în acest mod.

În 1998, cărbunele a fost extras pentru cea din urmă dată din mină, iar cei 300 de muncitori care încă locuiau acolo au început să plece. Jumătate din ei au ales să rămână în Svalbard, iar cealaltă jumătate s-a întors în Rusia, unde mulți dintre ei își lăsaseră familiile. În data de 10 octombrie, chiar înainte ca apele să înghețe, ultimii locuitori au plecat din Pyramiden pentru totdeauna.

Sursa: Smithsonian
loading...