Cum au reușit să coopereze SUA și Uniunea Sovietică în miezul Războiului Rece

Cum au reușit să coopereze SUA și Uniunea Sovietică în miezul Războiului Rece
18:37 09.12.2018

În timpul Războiului Rece, între Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică a existat o tensiune continuă, izvorâtă în principal din ideologiile sovieticilor. Cu toate astea, cele două țări au găsit o modalitate de a coopera.

Povestea cooperării dintre SUA și Uniunea Sovietică a fost spusă într-un eseu pentru NASA, scris de omul de știință rus Roald Z. Sagdeev și soția lui, Susan Eisenhower, nepoata președintelui american Dwight D. Eisenhower, pe care îl poți citi AICI.

În timpul Războiului Rece, care a avut loc între 1947 și 1991, Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii au transformat spațiul într-un trofeu pe care trebuiau neapărat să pună mâna înaintea oricui. Astfel a apărut și competiția pentru a obține avantaje militare și politice.

Prin anii 1980, când relațiile politice s-au mai încălzit puțin, a apărut și ideea unei colaborări spațiale. Pe atunci, Uniunea Sovietică era deja aproape de colaps, așa că ambele țări au început să caute parteneriate spațiale strategice.

Cum a început totul

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a început să se extindă în Europa de Est, iar asta a constituit un semnal de alarmă pentru democrațiile liberale din vest – mai ales pentru SUA. În 1949, Uniunea Sovietică a detonat prima sa armă nucleară, înlăturând monopolul SUA asupra acestui tip de arme.

În octombrie 1957, sovieticii au reușit să îi întreacă pe americani și să lanseze în spațiu primul satelit realizat de om, Sputnik. O lună mai târziu, sovieticii au mai trimis un satelit, de data asta cu un câine la bord. Americanii au apucat să lanseze și ei satelitul lor, Explorer, abia în ianuarie 1958. Politicienii SUA nu s-au sfiut să sublinieze pericolul superiorității sovietice în materie de tehnologie și știință.

Zece ani mai târziu de la realizarea rușilor, în 1967, SUA și Uniunea Sovietică a semnat Treaty on Peaceful Uses of Outer Space, prin care – în pofida tensiunilor existente – au căzut de acord că armele de distrugere în masă nu au voie să orbiteze în preajma sateliților, a corpurilor cerești sau în spațiu.

Cooperările care au dus la dezvoltarea programelor spațiale

Eforturile de cooperare ale Uniunii Sovietice și Statelor Unite s-au concretizat în proiectul experimental Apollo-Soyuz. Cele două aeronave s-au unit în iulie 1975.

În 1981, când Ronald Reagan a ajuns să fie președintele SUA, tensiunile Războiului Rece încă se simțeau – invazia sovietică a Afghanistanului, impunerea legii marțiale în Polonia și plasarea de rachete de luptă în Europa de către NATO. În acel an, administrația Reagan a anunțat că este de acord cu un tratat de cooperare între SUA și Uniunea Sovietică. Doar că exista suspiciune de ambele părți, astfel încât tratatul a devenit viabil abia la sfârșitul Războiului Rece.

În lipsa unui acord guvernamental formal, Casa Albă a permis totuși cooperări subtile între cele două țări inamice. Spre exemplu, americanii voiau să înțeleagă mai multe despre efectele zborurilor de lungă durată asupra corpului uman – o zonă în care rușii dețineau monopolul mulțumită pauzei de șase ani dintre 1975 și 1981 a Statelor Unite în ceea ce privește misiunile umane în spațiu. Grupurile private căutau să mențină cooperarea SUA – Uniunea Sovietică vie și reușeau. Unul din aceste grupuri a fost Planetary Society.

Deși Războiul Rece a fost un adevărat carusel politic, atât SUA, cât și Uniunea Sovietică au reușit să găsească modalități să coopereze, chiar și în lipsa unor tratate oficiale de colaborare.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Sursa: NASA